Potrivit lui Nietzsche, a dori sa ne uitam trecutul inseamna a dori sa ne parasim propria existenta. Este aproape imposibil sa ne dirijam vietile inspre o anumita directie, pana ce nu ne impacam cu trecutul nostru. Fiecare eveniment semnificativ din viata modifica felul in care vedem lumea si pe noi insine. Gandul de a ne trece in revista tot trecutul este adesea coplesitor. Dar aceasta este parte esentiala a procesului. Trecutul nostru este o binecuvantare pentru ca ne invata – si in el se afla tot atatea mesaje pozitive cat negative.
A-ti asuma responsabilitatea este o sarcina uriasa. Cea mai mare parte dintre noi vrem sa ne asumam responsabilitatea pentru binele din viata noastra, dar cel mai adesea ne impotrivim sa ne asumam responsabilitatea pentru ceea ce este rau. Cand ne asumam responsabilitatea absolut orice ne da forta. Chiar daca ne simtim raniti sau rusinati de ceva ce se intampla, putem gasi pacea in faptul ca stim ca, intr-un fel sau altul, aceasta ne ajuta pe fiecare dintre noi sa ne indeplinim visele sau sa directionam calatoria sufletului. Putem sa ne uitam la noi insine si sa spunem: “Lumea este o panza si am desenat pe ea un eveniment in viata mea, pentru a invata o lectie valoroasa”. Am devenit raspunzatori pentru tot ce se intampla. Ii spunem Universului: “Eu sunt sursa propriei mele realitati”. Aceasta va da puterea de a va modifica viata. Continue reading “Impacarea cu trecutul pentru pacea prezentului”