Am ales sa va prezint un fragment dintr-o carte de spiritualitate foarte profunda, si foarte interesanta pentru toti cei preocupati de forta gandurilor, materie/materialism, spiritualitate.
Cartea se cheama “Puterile gandului” dar vorbeste despre mult mai mult decat puterea gandului, este o carte pe care nu o poti lasa din mana, si o recomand. Maestrul Omraam Mikhael Aivanhov, este filosof si pedagog francez de origine bulgara, si un om spiritual deosebit. De ce? Iata mai departe un fragment care surprinde toate calitatile autorului de a sintetiza esenta lucrurilor:
“Trebuie sa intelegeti: tot ce se gaseste in afara voastra nu va apartine, ne este imprumutat pentru foarte scurt timp si nu acolo se afla adevarata forta. Ea se afla in Creatorul tuturor lucrurilor, adica in spiritul care se manifesta. Dovada este ca imediat ce spiritul paraseste corpul, chiar daca omul poseda inca toate organele, nimic nu mai functioneaza, stomacul nu mai digera, inima nu mai bate, plamanii nu mai respira, creierul nu mai reactioneaza. Daca il cantariti, vedeti ca el cantareste tot ca inainte, nimic nu este schimbat, el este insa mort, pentru ca acea existenta vie care gandea, care simtea, a plecat. Ei bine, ea era esentialul.
Esentialul este viata, spiritul. De ce sa cautam deci ceea ce nu este esential? Se poate spune ca singura diferenta adevarata intre un Initiat si un om obisnuit este ca Initiatul se opreste direct asupra esentialului. Initiatul cauta spiritul, cauta sa ii ofere niste posibilitati de dezvoltare, ii evidentiaza continutul, bogatiile.
Priviti o celula: ea este constituita din membrana, citoplasma si nucleu. La fel, fiinta noastra se compune din corp, suflet si spirit. De aceea in Stiinta Initiatica se poate considera corpul ca “tegumentul”sufletului, sufletul este asemenea citoplasmei unde circula forte, energii, viata, si in final spiritul la fel ca nucleul, locul unde se gaseste inteligenta care creeaza, ordoneaza, organizeaza. Nucleul creeaza in mijlocul citoplasmei, fiindca citoplasma serveste de materie nucleului. Forta se gaseste in nucleu. La fel, spiritul este in noi cel care vrea sa se manifeste si prin impulsul sau, sa creeze noi forme, sa modeleze materia. Daca omul a ajuns la nivelul sau actual de dezvoltare, aceasta se datoreaza eforturilor pe care spiritul le-a facut asupra materiei pentru a se putea manifesta.
Cand sunteti inspirati, cand simtiti o forta ce va determina sa actionati cu noblete, sa ii ajutati pe altii, sa va uniti cu Sufletul Universal, acesta este spiritul care se manifesta. Din contra, cand va simtiti secatuiti, descurajati, derutati, cand sunteti tentati sa abandonati totul, inseamna ca materia a devenit preponderenta si se opune eforturilor spiritului. Ce puteti face in acel moment? Apelati la intelect pentru a putea indrepta situatia.
In om, intelectul este situat intre spirit si materie, sau mai precis, intre spirit si inima, si de aceea el poate interveni. Cand vede ca materia a ajuns sa domine, sa blocheze impulsurile divine ale spiritului, intelectul poate intra in actiune pentru sustinerea spiritului, pentru a-i deschide portile. Spiritul se manifesta mereu din interior, dar omul nu este constient si nu stie ca ii poate usura munca sau din contra, sa se opuna oferind mai multe posibilitati materiei. Daca Initiatii au format scoli, ei au facut-o in scopul antrenarii oamenilor, ca ei sa poata lucra cu ei insisi, sa se domine, sa se purifice si sa permita astfel manifestarea spiritului. Daca omul nu ar avea nici o posibilitate de actiune prin intelectul sau vointa sa, Initiatii nu ar fi facut nimic pentru a-l indemna sa ia cunostinta de rolul sau in univers si totul s-ar face deci fara participarea sa. Or, omul are un rol de jucat in evolutia creatiei si Dumnezeu tine seama de existenta sa. Daca Dumnezeu a creat omul, a facut-o ca el sa contribuie la infaptuirea unei lucrari cosmice.
Dumnezeu a conferit inertie materiei, iar spiritului, impuls. Omul este situat intre cele doua. El este imbracat pe dinafara in materie, dar in interior este cufundat in intensitatea spiritului. El primeste deci aceasta duble influenta: cand spiritul care se manifesta, cand materia care vrea sa-l prinda si sa-l duca spre haosul primordial. Omul este obligat mereu sa lupte, si daca nu este luminat si activ, se lasa prada inertiei. Tocmai acest fapt se intampla cu unii la care predomina materia, pentru ca ei nu fac nici o lucrare intelectuala, spirituala, divina, ei se transforma in niste mlastini, invadate de mormoloci, de tantari, de muste, niste mocirle cu mirosuri urate.
Discipolul care este luminat, orientat, nu se opune spiritului, ci ii deschide toate portile. Iar spiritul, care in acel moment este rege, incepe sa lucreze in el pentru a armoniza totul, a infrumuseta, a ilumina, a vitaliza si a trezi. Aceste transformari s epot face cu rapiditate acordand prioritate spiritului. Materia nu stie decat sa inghita, sa absoarba, sa mortifice, in timp ce spiritul stie sa organizeze, sa vitalizeze, sa insufleteasca. El nu stie decat acest lucru sa faca si de aceea trebuie sa i se dea intaietate. Cati oameni au ajuns sa se pietrifice deoarece au impiedicat spiritul sa se exprime in ei!”
Fragment extras din “Puterile gandului”
Autor: Omraam Mikhael Aivanhov
Editura: PROSVETA