Psihologul Daniel Goleman spune ca succesul nostru se bazeaza pe capacitatea noastra de a ne concentra – si ofera metode prin care sa ne dezvoltam “muschiul atentiei”. Atentia la detalii, la ce ne inconjoara, la ceea ce ne spune interlocutorul, la ceea ce citim atunci cand ne facem timp sa luam o carte in mana.
“Mintea cititorului rataceste undeva intre 20 si 40 la suta din timpul in care citeste un text” scrie el. “Chiar si cand nu ne rataceste mintea, dar textul devine cumva indescifrabil, cum ar fi “Trebuie sa facem niste circ pentru bani” in loc de “Trebuie sa facem niste bani pentru circ” – aproximativ 30 la suta din timp cititorii continua sa citeasca pentru un timp (in medie aproximativ 17 cuvinte) pana sa isi dea seama de confuzie.”
Focus, noua sa carte, este o experienta uimitoare pentru noi toti, cei testati permament de agasante telefoane, mesaje, emailuri si…toate invaziile cotidianului.
Goleman este un psiholog si fost reporter de stiinta la New York Times si Inteligenta Sociala, printre altele. De asemenea a scris si Inteligenta Emotionala si Inteligenta Sociala, foarte populare si in Romania. Continue reading “Focus – Dezvoltarea “muschiului” atentiei”
“Dupa cum imi pot da eu seama, singurul scop al existentei este sa aprinda o licarire de inteles in intunericul de a exista si atat”.
Oamenii moderni au un respect de sine exagerat. In aroganta lor ei cred ca pot “decide” pur si simplu ce isi doresc pentru ca dorinta lor sa fie indeplinita. In aceste conditii este curios cum nu reusesc sa puna capat ciclului nesfarsit al suferintei si sa instaureze o pace durabila pe Pamant. Daca geniul uman este atat de mare precum pretinde, de ce continua umbra sa puna stapanire pe el?
O jurnalista americana a realizat o ancheta in randul pacientilor unor psihanalisti, care-si incheiasera terapia cu multi ani in urma. 
Vorbeam intr-un articol precedent despre cum fricile si convingerile ne pot afecta mult relatiile. Si cum 
Pentru rezolvarea unui conflict fie cu partenerul de viata, fie cu altcineva care ne pune in dificultate, putem urma urmatorii pasi. Pentru aceasta este necesara o introspectie foarte sincera.
Iata interviul pe care ziarista Ima Sanchis, de la ziarul spaniol La Vanguardia i l-a luat Dr. Mario Alonso Puig, care este Medic Specialist in Chirurgie Generala si a Aparatului Digestiv, membru al Scolii Medicale de la Univesitatea Harvard, al Academiei de Stiinta din New York si al Asociatiei Americane pentru Avansarea Stiintei:
Atunci cand suntem copii, noi suntem martorii felului in care comunica adultii, si este firesc sa le imitam comportamentul.
Intregul sistem educational si de pregatire profesionala este un filtru extrem de elaborat vare pur si simplu elimina persoanele care sunt prea independente si care sunt capabile sa gandesca si care nu stiu cum sa accepte obedienta, pentru ca sunt o amenintare la adreda oricarei institutii statale – Noam Chomsky.
Desi doar o mica parte dintre cei care incearca sa urce pe culmile realizarilor omenesti ajung in apropierea varfului, e necesar sa existe o multime de cataratori. In caz contrar, varful ar fi in pericol de a nu mai fi escaladat de nimeni. Multimea oamenilor rataciti si uitati nu a trait fara rost, cata vreme a facut efortul de a urca.
Un psiholog ii invata pe cursantii lui despre “ managementul “ stressului. A luat un pahar de apa si s-a plimbat prin sala, in liniste. Toata lumea astepta intrebarea clasica: ” este pe jumatate plin sau pe jumatate gol?”.
Umbra este un un termen introdus in psihologie de CG Jung, care desemneaza acea latura din noi insine care se afla in subconstientul nostru personal. Umbra este tot ceea ce ne rusineaza, tot ceea ce dorim sa ascundem, toate dorintele si emotiile care nu se incadreaza in idealul nostru de personalitate. Umbra este inevitabila, asa ca nu ne putem ascunde de ea mereu, ci va iesi la suprafata oricum. Ea este demonul cu care fiecare lupta, in tacere, pe ascuns, cel care acum va face sa dati ochii peste cap cand cititi aceste randuri. Umbra este persoana care ai prefera sa nu fii.
Un titlul atat de lung, in care este vorba despre cartea “Psihopatologia vietii cotidiene” de Sigmund Freud. Prima oara cand am aratat cartea cuiva, a fost cam nedumerita de titlu “psihopatologia…”, prima reactie fiind ca sigur cartea este plina de termeni care si mai care, meniti sa ingreuneze citirea. Si totutsi nu e asa. Dar sa pornim de la titlu, psihopatologia inseamna disciplina care se ocupă cu tulburarile activitatii psihice. Deci tulburarile care apar zilnic, adica uitarea, greselile de vorbire, superstitia si eroarea, Freud analizand ce se intampla in spatele acestor tulburari, adica cauzele adevarate, si ceea ce putem intelege din aceste “greseli”. Cartea contine multe povestioare din care putem trage concluzii precum aceea ca in spatele unui lapsus se ascunde frica de o anumita actiune, sau tulburarea unei persoane, pe care vrea sa o tina la distanta, tocmai prin omiterea unui termen. De exemplu, in momentul in care stau jumatate de ora sa-mi amintesc numele unei foste educatoare, poate insemna ca incerc sa evit tulburarea pe care amintirea numelui ei mi-ar pricinui-o. Poate educatoarea m-a batut atunci cand eram la gradinita, si eu acum incerc sa evit aceste amintiri. In acest fel subsconstientul incearca sa ma protejeze de un eventual pericol care ar putea sa ma tulbure.
Emotiile sunt sentimente foarte puternice ce deriva din ego si din absenta iubirii, pe care incearca sa o compenseze.
Rumi spunea la un moment dat: “Cu fiecare respiratie ai doua alternative, fie te conectezi cu sufletul tau sau te lupti cu indoiala”. Intelegerea acestui principiu iti poate schimba viata.