Vremurile se schimba, neincetat si in viteza. Odata cu ele si noi. Sau cel putin ar trebui sa o facem. Traim intr-un secol al dramelor, cu multe schimbari pe plan personal, dar si la nivel planetar. Multe stiri, multe amenintari si indoieli. Toate intr-un ritm exacerbat. Toate pot purta generic numele de stres. Acesta vine la pachet cu frica. Si astfel viata pare sa curga impotriva noastra, drumul tot mai greu.
In toiul acestor schimbari, Joan Borysenko a renuntat la cariera de medic oncolog si de asistent universitar pentru a se respecializa in medicina comportamentala si sa fondeze impreuna cu mentorul sau Herbert Benson, o clinica pentru minte – trup intr-unul dintre spitalele universitare ale Facultatii de Medicina Harvard. A lucrat cu oamenii de toate varstele si toate profesiile si si-a clarificat viziunea despre cum sa alegi ce e mai bine in viata. A alege ce este mai bun pentru tine in conditii de schimbari bruste, de adversitati si drame presupune si autocunoastere si antrenament si autoeducare. Fiecare trebuie sa isi creeze un cadru care sa ii permita sa actioneze ca o persoana puternica si lucida.
“Nu e sfarsitul lumii” este o carte scrisa “pentru a va invata cum sa stai in fata fricii, fara ca vapaia ei sa va atinga. Orice s-ar intampla, nu e sfarsitul lumii. Este doar un apel catre geniul care dormiteaza in voi – si in noi toti – un geniu pregatit si capabil sa recreeze lumea”.
Conceptul care sta la baza cartii este rezilienta. “Ca resursa terapeutica, rezilienta este o adaptare psihologica pozitiva in fata unui factor de stres semnificativ ce afecteaza dezvoltarea, chiar supravietuirea. Conceptul de rezilienta inseamna capacitatea de a putea depasi traumele psihice si ranile emotionale. Rezilienta sau a fi rezilient inseamna:
– Capacitatea de a face fata cu success unor schimbari continue si majore.
– Capacitatea de a-ti reveni rapid dupa esecuri.
– Capacitatea de a-ti pastra sanatatea si energia cand te afli sub presiune constanta.
– Capacitatea de a gasi un nou mod de a munci cand cel vechi nu mai este posibil
– Capacitatea de a face toate acestea fara a actiona intr-un mod distructiv sau disfunctional.
Primul secret al rezilientei:
Acceptarea neclintita a realitatii
“Persoanele cu o gandire rezilienta intampina situatiile dificile cu capul sus si fac tot ce le sta in putinta sa supravietuiasca. O slujba la McDonald’s sau impachetarea alimentelor la un supermarket poate sa nu indeplineasca criteriile unei cariere de vis, dar va aduce un venit care poate sa faca o diferenta fata de statul acasa. Acceptarea unor astfel de slujbe atunci cand nu exista nicio alta variant imediata, inseamna sa accepti realitatea cu tarie si este una dintre caracteristicile unei minti reziliente.
Al doilea secret al rezilientei:
Credinta profunda ca viata are un sens
Cea mai cunoscuta carte care are sensul vietii ca idee de baza este “Omul, in cautarea sensului vietii”, scrisa de Viktor Frankl, despre care am vorbit si noi aici. “In ciuda traumei inimaginabile suferite in lagarele naziste din timpul holocaustului, Frankl a devenit un om fericit si o sursa de inspiratie pentru milioane de oameni. Secretul rezilientei, spunea el, este sa gasesti sensuri positive ale experientelor traumatizante. Cand era pe puntul de a-si pierde speranta in lagar, a gasit puterea de a continua, propunandu-si sa tina seminarii despre rezilienta dupa razboi.
Cei care au un “ce” pentru care traiesc, pot sa indure aproapre orice “cum”. Friedrich Nietzsche
Al treilea secret al rezilientei:
Abilitatea de a improviza la limita absurdului
“Persoanele reziliente sunt maestri ai inovarii. Intocmai ca un copil care poate sa transforme o oala de bucatarie intr-o palarie, persoanele reziliente isi folosesc imaginatia pentru a improviza solutii din orice . A improviza insemana sa creezi ceva nou care sa se dezvolte organic din resursele disponibile”.
Atunci cand vorbim despre rezilienta mai este un aspect pe care nu-l putem nicicum omite: optimismul.
Despre acesta vom vorbi data viitoare, foarte curand.
Tag: dezvoltare personala
Fericirea nationala bruta
Cuvant inainte:
A fi fericit nu inseamna ca totul este perfect. Inseamna ca ai decis sa vezi dincolo de imperfectiuni
Titlul pare o gluma, insa notiunea a fost introdusa in anii ’70 in statul Bhutan, “Tara Dragonului” (in tinutul Himalayei). Regele acestei tari a propus intr-o intalnire a ONU ca toate tarile sa adopte acest indice, in locul celui de PIB. Care ar fi rationamentul?
Starea materiala pe care toti ne-o dorim cat mai buna este un factor pe care unii il considera major in descrierea calitatii vietii si deci a starii noaste interioare. Adica banii aduc fericirea. Cei din Bhutan, folosesc o scurtatura, elimina conditia banilor pentru a ajunge la fericire.
Pe ce isi bazeaza calculul indicelui fericirii?
In Bhutan, pe sanatate, educatie, protejarea mediului, cultura, bunastare pihologica. Cifrele care indica aceasta sunt putin neobisnuite: desi 19% din populatie traieste sub pragul saraciei, 96% se declara fericiti.
Aproape ¾ din populatie este buddhista in Buthan. Sa fie acest aspect o explicatie pentru starea de bine a oamenilor care nu locuiesc intr-o tara foarte civilizata?
Desi tara inca se lupta cu provocarea de a indeplini nevoile de baza ale oamenilor, ei au ales fericirea si nu dezvoltarea economica drept parametru pentru masurarea dezvoltarii. Pana la urma, chiar si super-dezvoltata natiune americana are un drept acordat in constitutie, acela de a cauta fericirea. Si judecand criteriile dupa care natiunile se raporteaza, gen produs intern brut, venit pe cap de locuitor, gradul de alfabetizare, toate se reflecta in starea de bine a oamenilor. Doar pana la un anumit punct. Punctul in care, in goana dupa profit si bunastare materiala comitem unele greseli care se intorc ca un bumerang impotriva noastra:
– Ne consumam tot timpul si energia pentru a castiga mai mult. Bani, bineinteles. Satisfactia muncii, respectul celorlalti vin abia apoi ca importanta
– In munca, profitul este primul criteriu. Pentru a-l atinge zdrobim concurenta, suntem nepasatori fata de mediu
– Atentia acordata exclusiv asupra lumii exterioare, materiale ii face pe oameni sa uite sa se priveasca in interior, sa isi acorde mai putin timp pentru ei insisi, pentru ceea ce le place cu adevarat, lucru care duce adesea la depresii
Tarile nordice (Suedia, Finalanda, Danemarca) au cel mai ridicat nivel de fericire, conform studiilor. Stim de asemenea ca gradul lor dezoltare din punct de vedere economic este foarte ridicat, iar oamenii au mai putine grij legate de viata materiala, iar profilul lor ii face sa se preocupe mai ales de viata exterioara decat de cea interioara.
In ciuda tuturor studiilor si sondajelor, gradul de fericire este relativ. Notiunea de fericire este diferita de la om la om, de la o civilizatie la alta. Este clar o diferenta intre ce considera un danez fericire fata de un locuitor din Buthan. Pentru ca este o diferenta in a avea zambetul pe buze cand nu ai incalzire si toaleta in curte, fata de un proprietar de casa moderna si utilata cu tot ce trebuie.
Oare ce il face pe buthanez sa fie fericit? Pentru ca nu am ocazia sa intervievez unul, pot doar presupune, plecand de la filosofia de viata specifica acelor locuri: buddhismul.
Iata cateva mostre din intelepciunea lui Buddha:
- Un om înţelept trebuie să părăsească starea plină de întuneric, şi să urmeze calea luminii. Nefiind ataşat niciunui loc de pe lumea aceasta, el trebuie ca în retragerea sa să caute fericire acolo unde nu pare a fi nicio fericire. Lăsând toate plăcerile superficiale în urmă, şi nenumind nimic “al meu”, omul înţelept trebuie să elimine (din el însuşi) toate tulburările minţii.
- Să ne ridicăm şi să mulţumim, căci chiar dacă nu am învăţat foarte mult azi, măcar am învăţat puţin, şi chiar dacă nu am învăţat puţin, măcar nu ne-am îmbolnăvit, şi dacă ne-am îmbolnăvit, cel puţin nu am murit; deci, să mulţumim.
- Nu rămâne în trecut, nu visa la viitor, concentrează-ţi mintea asupra prezentului.
- Tot ceea ce suntem este rezultatul a ce am gândit. Mintea este totul. Devenim ceea ce gândim.
Echilibrul iubire de sine vs iubire fata de ceilalti
Cum echilibram iubirea de sine si iubirea fata de ceilalti? Cum stim cat sa dam de la noi, pentru ca celuilalt sa-i fie bine?
Echilibrul apare atunci cand in primul rand nevoile noastre absolute ne sunt indeplinite: somnul, alimentatia, relaxarea. Atunci cand ne sacrificam pentru ceilalti vor aparea dezechilibre care ne strica ritmul vietii, tocmai pentru a ne aminti ca si persoana noastra este de mare importanta. In primul rand se incepe cu sine, cu auto-ajutorul, si apoi se continua cu restul, la fel ca in avion cand “in teorie” ne punem masca noua si apoi celorlalti. Cred ca in situatii de criza, psihicul uman lucreaza in asa fel incat incepe prin a-si salva viata, apoi continua cu restul. Dar in viata de zi cu zi, am fost invatati sa ne implicam prea mult in ajutorarea celorlalti, cu riscul propriului echilibru.
Si cred ca aici consta tot secretul: ajutam doar atunci cand putem, cand acest ajutor nu ne strica echilibrul emotional sau material, altfel nu vom putea sa ne mai ajutam nici pe noi, nici pe ceilalti. Un ajutor dat din obligatie, mila sau de “ochii lumii” nu ajuta pe nimeni de fapt, in schimb un ajutor dat din inima, cu toata disponibilitatea, va ajunge acolo unde trebuie, va avea rezultatele dorite.
Mai exista un aspect, incercand sa rezolvam problemele altora e ca si cum le-am baga intr-un rucsacel si le-am cara cu sine peste tot. Unii numesc acest lucru karma, am luat asupra noastra din greutatile altcuiva, un bagaj care nu ne apartinea.
Asa ca inainte sa-ti asumi responsabilitati gandeste-te bine, si raspunde la urmatoarele intrebari:
- -Sunt dispus 100% sa ajut? (Am timpul, resursele, disponibilitatea?)
- -E posibil ca omul pe care vreau sa-l ajut sa fi ajuns in aceasta situatie din actiunile intreprinse?
- -Iar actiunea pe care omul respectiv insusi ar face-o l-ar ajuta, poate, mai mult in dezvoltarea proprie?
- -Cat de mult ma incarc emotional prin ajutorul dat? Merita?
- -Cum stau cu iubirea de sine?
Adesea, cand oamenii se confrunta cu probleme, acest fapt este cauzat de atitudinea emotionala pe care o au. Poate o lipsa de recunostinta, o furie mai veche care ii impiedica sa vada constient viata, cu toate posibilitatile si solutiile.
- -Ce invata omul respectiv din aceasta poveste?
- -Ce invat eu?
- -Cum ne dezvoltam amandoi?
Inainte sa ne sacrificam, este util sa raspundem la aceste intrebari. E posibil, daca tu ca om esti evoluat spiritual sa fii inzestrat cu o iubire neconditionata fara margini, si atunci toate actiunile pe care le faci din aceasta vibratie sa ajute persoanele ce au nevoie de ajutor. Dar, daca atunci cand ajuti, pe undeva esti suparat pe persoana respectiva ca nu vede iesirile, si nu se ajuta singura, s-ar putea ca acest ajutor sa nu fie ajutor.
Alta poveste este atunci cand inveti pe cineva sa se ajute singur, cand ii arati o cale, si o indrumi din experienta ta.
Acela este un ajutor foarte benefic, cu efecte indelungate.
Pentru a nu avea indoieli iata cum se manifesta iubirea cea benefica, sa o numim iubire neconditionata, energia de unde se intampla toate miracolele. Iata ce spune Lise Bourbeau:
“Iubirea neconditionata, adevarata, poate fi exprimata intr-un mod general, pentru toate formele de iubire. Fie ca e vorba despre iubirea de sine, iubirea paternala, maternala, fraternala, intima sau amicala, iubirea neconditionata se exprima in acelasi mod. Exista mai multe moduri de a recunoaste aceasta iubire.
Iubirea de sine
-Sa-mi acord dreptul de a fi ceea ce sunt, in fiecare moment, chiar daca nu sunt ceea ce vreau sa fiu (de exemplu: sa fiu nerabdator, mincinos etc.)
-Sa-mi accept diferentele fata de ceilalti, fara nici o judecata.
-Sa fiu in stare sa imi fac pe plac, chiar daca cred ca nu merit sa acest lucru.
-Sa-mi acord dreptul de a fi uman (ex. Sa am temeri, slabiciuni, limite.)
-Sa imi reamintesc ca tot ceea ce traim este o experienta, nu o eroare, lucru care evita judecata.
-Sa imi las inima sa hotarasca in loc sa tin cont de notiunea de bine si de rau, sugerata de ceilalti.
-Sa invat din fiecare experienta, in loc sa ma condamn.
-Sa imi ascult nevoia, chiar daca ceilalti ma sfatuiesc sa fac altfel.
-Sa imi fie bine, chiar daca nu raspund propriilor mele asteptari sau daca nu imi tin promisiunea fata de mine sau fata de ceilalti.
-Sa observ ceea ce se intampla, chiar daca exista o mica voce interioara, care nu este de acord.
-Sa imi reamintesc ca nimeni nu se poate ocupa de fericirea mea, ca eu sunt singura persoana responsabila pentru ceea ce mi se intampla.
Iubirea fata de ceilalti
-Sa le acord dreptul sa fie ceea ce sunt, in fiecare moment, mai ales atunci cand nu sunt asa cum as vrea eu sa fie (ex. celalalt e lenes sau negativist). Continue reading “Echilibrul iubire de sine vs iubire fata de ceilalti”
Cinci carti si un seminar despre abundenta
De curand am participat la organizarea unui workshop de dezvoltare personala pe tema atragerii abundentei. Nu a fost lucru usor. In primul rand numarul participantilor a fost mare, aceasta insemnand multe detalii de pus la punct, dar nu voi intra in acest subiect acum. Fiind parte din echipa de organizare, am avut diverse sarcini, asa ca accesul in sala de curs a fost limitat. Dar am avut ceva momente, ce-i drept destul de scurte, in care m-am delectat cu informatia despre abundenta. Totusi seminarul il pot incadra in categoria de dezvoltare personala, pentru ca a fost bazat pe o abundenta pe toate planurile, si expus din mai multe puncte de vedere, holistic as putea spune. Adica ca sa fii bogat inseamna sa fii si sanatos, optimist, pozitiv, deschis spre schimbare. Seminarul a fost unul cu caracter informativ, gratuit, si a tinut doua ore jumatate. Dar eu am fost surprinsa de volumul informatiei, si de calitatea ei. Iar despre entuziasmul si deschiderea spirituala a trainerului Florin Pasat nu mai amintesc acum. Vreau sa clarific ca acest articol este de tip informativ, constituind doar expunerea unei experiente traite, fiind prima oara cand particip la organizarea unui eveniment de gen.
Initial nu am dorit sa scriu despre asta, dar asa am simtit, si am pornit-o ca pe o provocare, pentru ca am vrut sa iau 5 carti de dezvoltare personala, pe tema abundentei (pe toate planurile), si sa vad ce au toate aceste carti in comun. Nu vreau sa dau nici sfaturi de imbogatire, nici reviewuri, ci vreau sa vad ce au acesti scriitori in comun, si sa gasesc un numitor comun si cu cele exprimate in seminarul despre abundenta.
Prima carte:
Phillip Baker, in “Secretele oamenilor de succes” considera ca ceea ce iti aduce prosperitate, pe toate planurile vietii este imbinarea vietii interioare (spirituale) cu cea exterioara:
Performerii actioneaza mereu asupra caracterului, reactiilor emotionale si vietii lor spirituale. Inteleg faptul ca succesul se manifesta din interior spre exterior, ca inima sau esenta unei persoane este acolo unde trebuie depuse cele mai multe eforturi: ca pentru a te dezvolta in exterior trebuie sa te dezvolti in interior. Exista multe cai prin care se poate realiza acest lucru. Benjamin Franklin practica frecvent ceea ce el numise programul de 13 saptamani. A trecut pe o hartie toate cele treisprezece virtuti pe care dorea sa le mentina sau sa le practice in viata. Lucruri precum umilinta, prietenie, perseverenta, iertare sau disciplina. Fiecare dintre ele ii ocupa o saptamana, pe care i-o dedica in totalitate, concentrandu-se asupra acesteia si punand intrebari care atrageau nu numai analiza, dar si ameliorare. Astfel, trecand prin acest program, era capabil sa aloce, pe an, cel putin patru saptamani de imbunatatire concentrata fiecareia dintre aceste virtuti. Mai tarziu a declarat ca, cel mai probabil, acesta fusese obiceiul cheie al vietii sale, care il ajutase sa realizeze totul. Cu alte cuvinte, isi dedica fiinta, prin folosirea unei strategii practice, dezvoltarii personale.
A doua carte:
Napoleon Hill in “De la idee la bani” vorbeste despre importanta muncii cu sine prin autosugestie atunci cand vine vorba de subconstient:
Exista numeroase dovezi care sustin ideea ca subconstientul constituie conexiunea dintre mintea finita a omului si Inteligenta Infinita. Este intermediarul prin care un om poate atrage fortele Inteligentei Infinite dupa bunul plac. Este cel care contine exclusiv procesul secret prin care impulsurile mentale sunt modificate si transformate in echivalentul lor spiritual. Este mijlocul exclusiv prin care o rugaminte poate fi transmisa sursei capabile sa o transforme in realitate.
Tot ce creeaza omul ia nastere sub forma unui impuls al gandului. Omul nu poate crea nimic din ceea ce nu poate construi, la inceput, in gand. Cu ajutorul imaginatiei, impulsurile gandului pot fi asamblate in planuri. Imaginatia, atunci cand este controlata, poate fi folosita pentru crearea planurilor sau a obiectivelor care conduc spre succes in profesia aleasa de individ.
Subconstientul este mai sensibil la influenta gandurilor combinate cu sentimente sau emotii, decat la a celor provenite doar din partea rationala a mintii. Este un fapt bine cunoscut ca sentimentele ii conduc pe majoritatea oamenilor. Exista sapte emotii pozitive principale:
Continue reading “Cinci carti si un seminar despre abundenta”
Fii eroul principal al vietii tale
Atunci cand suntem copii, noi suntem martorii felului in care comunica adultii, si este firesc sa le imitam comportamentul.
Ne vedem fratii mai mari, unchii si matusile, parintii si vecinii, angrenandu-se in relatii amoroase. Practic, nu fac altceva decat sa sufere, dar ei cred ca se iubesc. Vedem cum se cearta si abia asteptam sa crestem, ca sa putem face si noi acelasi lucru. Mentalitatea copiilor este de tipul: “Uau, ce amuzant tre sa fie!” Intreaga de care ajungem sa suferim se datoreaza faptului ca asistam la atatea mincinui atunci cand suntem inocenti, din care ne alcatuim apoi propria poveste personala. Am continuat sa-mi studiez astfel povestea vietii mele si am descoperit ca tot ce exista in ea avea legatura cu mine. Acest lucru este firesc, caci eu sunt centrul perceptiei mele, iar povestea nu face decat sa reflecte punctul meu de vedere. Principalul caracter care traieste in povestea mea are la baza un erou real, dar ceea ce cred eu despre mine nu este adevarat – nu este decat o poveste. Am creat eu insumi eroul numit “Miguel”, care nu reprezinta altceva decat o imagine bazata pe ceea ce am convenit eu insumi sa cred despre mine insumi. Mi-am proiectat apoi aceasta imagine asupra celor din jur, care au perceput-o, au modificat-o si au reactionat la ea in functie de propriile lor povesti personale.
Am descoperit apoi ca am creat asemenea imagini si in legatura cu celalalte personaje secundare din povestea mea.
Si acestea au la baza oameni care exista in realitate, dar tot ce cred eu despre ei tine de propria mea creatie. De pilda, am creat o eroina numita mama, un erou numit tata, cate un erou pentru fiecare din fratii si surorile mele, din prietenii mei, din iubitele mele chiar si pentru cainele si pisica mea. De cate ori intalnesc o persoana, o calific si emit anumite judecati bazate pe cunoasterea care exista in mintea mea. In acest fel, ii pot pastra imaginea in memoria mea.
In povestea mea, tu vei fi intotdeauna un erou secundar, creat de mine insumi si cu care interactionez. Tu proiectezi asuprea mea ceea ce doresti sa cred despre tine, iar eu modific aceasta perceptie in functie de ceea ce cred eu despre tine. Abia acum sunt convins ca esti cel care cred eu ca esti. Iti pot spune chiar ca “te cunosc”, desi in realitate nu te cunosc deloc. Tot ce cunosc este povestea pe care mi-am creat-o in legatura cu tine. Mi-a trebuit ceva timp sa inteleg ca unicul lucru pe care il cunosc este povestea mea personala, legata de mine insumi.
Am crezut ani de zile ca ma cunosc, pana cand am descoperit ca acest lucru nu era deloc adevarat.
Tot ce cunosteam erau convingerile mele legate de mine. Am descoperit apoi ca nu eram deloc cel care credeam ca sunt! Aceasta descoperire a fost extrem de interesanta, dar si inspaimantatoare, caci am realizat ca nu cunosc pe nimeni si nimeni nu ma cunoaste cu adevarat pe mine.
Adevarul este urmatorul: noi nu cunoastem decat ceea ce cunoastem, iar unicul lucru care il cunoastem cu adevarat este povestea noastra. De cate ori nu i-ati auzit pe oameni spunand: “Imi cunosc foarte bine copii; nu ar face niciodata asa ceva!” Chiar credeti ca va cunoasteti copii? Sau partenerul de viata? Ei bine, va asigur ca acest lucru nu este adevarat, la fel cum nici el nu va cunoaste pe dumneavoastra! Puteti fi sigur ca numeni nu va cunoaste cu adevarat, dar va cunoasteti macar pe dumneavoastra pe dumneavoastra insiva? Cunasteti cu adevarat pe cineva?
Candva credeam ca imi cunosc foarte bine mama, dar unicul lucru pe care il cunosc cu adevarat despre ea este rolul care i l-am atribuit eu insumi in povestea mea.
Mi-am creat o imagine pentru eroina din poveste care joaca rolul mamei mele. Tot ce cunosc despre ea este ceea ce cred despre ea. In realitate, nu am nici cea mai mica idee despre lucrurile care exista in mintea ei. Numai ea stie ce gandeste, si probabil nici ea nu se cunoaste mai bine pe sine.
Acest lucru este valabil si in ceea ce va priveste pe dumneavoastra. Probabil ca mama dumneavoastra poate sa jure ca va cunoaste foarte bine, dar credeti ca acest lucru este adevarat? Personal, eu nu cred. Stiti foarte bine ca ea nu are de unde sa stie ce exista in mintea dumneavoastra. Tot ce cunoaste ea este ceea ce crede despre dumneavoastra, adica aproape nimic. Nu sunteti decat un erou secundar in povestea ei, in care jucati rolul fiului sau fiicei. Mama dumneavoastra creeaza o imagine in ceea ce va priveste, dupa care spera sa va integrati in aceasta imagine. Ce credeti ca se intampla daca nu corespundeti acestei imagini pe care si-a facut-o in legatura cu dumneavoastra? Mama dumneavoastra se va simti ranita si va incerca sa va faca sa corespundeti acestei imagini. De aici, nevoia ei de a va controla, de a va spune ce trebuie sa faceti si ce nu, de a va transmite toate parerile ei in legatura cu modul in care ar trebui sa va traiti viata. Continue reading “Fii eroul principal al vietii tale”
Furia mea inconstienta
Prin excelenta, ideea de furie este una negativa. Si in baza acestei conotatii, o negam atunci cand o traim noi insine si o criticam atunci cand o vedem la altii.
Eu sunt o persona calma, foarte calma. Asa spun cei din jur despre mine. La fel cred si eu. Dar furia este un sentiment tipic omenesc, desi o au si animalele, la modul inconstient. Dar nu si eu: daca sunt o persoana calma, inseamna ca nu sunt furioasa, nu? Nu mi-am recunoscut furia din mine, am numit-o poate in fel si chip, dar nu am manifestat-o decat foarte rar in exterior. Si, bineinteles, nu am numit-o furie. De ce?
De ce mi-am negat furia?
Pentru ca am fost victima ei si stiu ce efecte are asupra celor din jur. Tata furios, mai tarziu prieten furios. Amandoi furiosi pe mine din diverse motive, dar mai ales pentru ca nu ma ridicam la inaltimea asteptarilor lor. Imi stiam defectele, slabiciunile, furia nu era unul dintre ele.
Cum am ajuns sa ma gandesc la furia proprie? Dureri de ficat. Mancam de ceva ani sanatos (vegan spre raw-vegan, fara tigari, fara stres aparent, fara oameni furiosi in viata mea). Si totusi ma durea ficatul. Sunt ferm convinsa ca toate afectiunile fizice au cauze psihologice, la fel si problema mea cu ficatul. Am cautat explicatia lui Valeriu Popa legata de afectiunile ficatului si erau legate de furia ascunsa sau manifestata. Asta m-a facut sa ma verific la nivel emotional. Stiam ca nu o manifest, deci probabil era ascunsa, disimulata, nerecunoscuta.
Fiind o victima a manifestarilor furioase, am ales, inconstient, sa nu o manifest, recunosc sau accept. Asa mi-am dezvoltat o mare toleranta cu privire la aspectele negative ale vietii. In loc sa ma infurii pe ele, pe oamenii care nu s-au comportat asa cum ma asteptam, am ales sa accept. Acceptarea nu a fost totala, de aici si ficatul care m-a avertizat ca ceva nu este in regula in viata mea.
Asa am ales sa merg la mini-atelierul Luminitei Baltaretu despre furie. O mai vazusem cu ocazia atelierului despre Rani si m-a impresionat placut. Daca eu nu am reusit sa imi rezolv problema singura, am apelat la ajutor. Si da, s-a dovedit a-mi fi de folos.
Ce-am aflat?
Ca nu exista persoane care sa nu traiasca acest sentiment. Pe unii ii recunoastem de la distanta cand se infurie. Altii, ca mine, o ascund, o reneaga si nu o recunosc. De ce? Furia este negativa si raneste. Pe noi si pe cei din jur. Si tuturor ne place sa avem o imagine frumoasa si fata de altii si fata de noi, asa ca o inabusim. Continue reading “Furia mea inconstienta”
Atelier: Cum putem sa vindecam ranile sufletului
Pentru ranile trupului mai mereu exista leac, dar cine se ocupa de cele ale sufletului? Care sunt ranile sufletului?
Sunt acele frustrari si neimpliniri pe care le-am adunat inca din copilarie, din cauza modului in care am interpretat noi realitatea vis a vis de mediul in care am trait si mai ales a relatiei cu parintii. Daca nu ne-a fost oferita atentia, rabdarea si iubirea pe care le-am asteptat, noi am interpretat acest lucru ca nefiind iubiti, doriti. Unii dintre noi s-au interiorizat, altii au luptat din greu sa obtina acea iubire, crezand ca au facut ceva gresit. Dar in fiecare caz, am ramas cu niste rani care isi pot avea vindecarea mai usor decat credem. Despre acest subiect am mai vorbit cand am descris fiecara rana sufleteasca in parte: rana de nedreptate , rana de tradare, umilirea, abandonul, respingerea. Toate aceste rani au fost analizate de Lise Bourbeau in cartile ei: “Asculta-ti corpul, prietenul tau cel mai bun” si “Cele cinci rani care ne impiedica sa fin noi insine”.
Lise Bourbeau, autoare a 14 carti, printre care best-seller-ul „Asculta-ti corpul, cel mai bun prieten pe care il ai pe Pamant” si fondatoarea celei mai mari scoli de dezvoltare personala din Quebec, Canada, si-a dedicat viata studiului acestei legaturi dintre interiorul si exteriorul fiintei umane. In cartile sale, Lise Bourbeau subliniaza faptul ca toate suferintele prin care trecem, fie ca e vorba despre afectiuni, probleme in dragoste, lipsa banilor, nefericire, sunt semne ale Universului, ale Dumnezeului nostru interior, care vrea sa ne arate ca ne-am indepartat de la drumul corect. Ea mai spune ca afectiunile de care suferim ar trebui interpretate total altfel decat o face omul, in viata de zi cu zi. Afectiunile sunt un semnal de alarma, care ne atentioneaza ca nu suntem in armonie cu Sinele nostru. Nu sunt nicidecum o pedeapsa, ci sunt o atentionare.
La fel, experientele neplacute din vietile noastre, suferintele noastre, sunt niste aliati. Prin intermediul corpului nostru, ne soptesc unde gresim si ce avem de reparat.
In cadrul atelierelor organizate peste tot in lume, Lise vorbeste despre anumite „rani” pe care le dobandim in copilarie, si de care incercam sa ne ferim prin intermediul unor masti. Acest subiect il dezbate pe larg in cartea sa „Cele 5 rani care nu ne lasa sa fim noi insine”.
Daca stam sa analizam putin, este logic: cand suntem raniti fizic, ne doare! O rana deschisa, o taietura sau o vanataie doare! De ce doare? Pentru ca exista, pentru ca e acolo. Si atunci, prin analogie, cand spunem ca ne doare sufletul, cat de greu este sa ne dam seama ca exista o rana acolo, chiar daca nu o vedem? Acesta e adevarul: ne doare pentru ca suntem (deja) raniti!
Vestea buna este ca aceste rani pot fi vindecate. Cu putin efort, vom reusi sa le acceptam, sa le cunoastem si sa le vindecam.
Tot ceea ce trebuie sa facem, asadar, este sa ne ascultam corpul. Sa ii dam sansa sa ne vorbeasca, interpretandu-i mesajele in mod corect. Continue reading “Atelier: Cum putem sa vindecam ranile sufletului”
Cum sa-ti faci prieteni
“How to make friends” este o carte scrisa de Ruth Macconville, destinata, in mod surprinzator, copilor cu varsta intre 9-12 ani. Este structurata in 26 de capitole, avand ilustratii si exercitii pentru copii. O carte destinata profesorilor care sa-i indrume pe cei mici cum sa socializeze si sa-si faca noi prieteni. Acum suntem mari, dar atitudinea fata de ceilalti si capacitatea de a ne mentine prietenii, vin din copilarie. Totusi putem sa ne mai revizuim aceste atitudini, si sa-i invatam si pe cei mici, si de ce nu…sa invatam si noi o data cu ei:
1. Sunt ok si tu esti ok. Este important sa ai o atitudine pozitiva fata de ceilalti dar totul incepe cu o parere buna despre tine. Cum poti astepta sa te placa cineva daca tu nu te placi? “Sunt ok” este atitudinea increderii in sine. Cei ce au o atitudine proasta catre ceilalti si catre sine nu sunt o companie prea placuta pentru nimeni.
2. Opreste-te si gandeste-te. De multe ori suntem refuzati, ne sunt ranite sentimentele, si primul lucru este sa ne oprim si sa ne gandim bine la situatie. Respira si da-ti seama ca si persoana din fata ta a fost ranita in alta situatie iar acum ea duce mai departe aceasta situatie, dand inapoi ce a primit si ea la randul ei. Nu o lua personal, nu jigni si nu ataca, doar incearca sa intelegi si sa fii politicos. Te poate ajuta sa vizualizezi un semafor cu lumina rosie pentru a te opri din a fi agresiv, lumina galbena pentru a respira si a realiza cum stau de fapt lucrurile. Iar lumina verde este cea care te va atentiona ca esti pregatit pentru niste vorbe diplomate si aplanatoare.
3. Fa complimente. Pentru a ne face prieteni trebuie sa fim pregatiti sa observam lucrurile pozitive intr-o persoana si sa pornim de acolo. Este esential sa fim sinceri. De asemenea nici prea multe complimente nu sunt bune, pentru ca vor parea linguseala. Cu bun simt si intuitie putem sa stabilim un raport frumos cu ceilalti, observand si complientand aspectele frumoase ale celorlalti.
4. Fii diferit. Avem roluri diferite in comunitate, si trebuie sa nu ne fie teama sa fim diferiti. De asemenea ne alegem prietenii in functie de diferite calitati, si rolurile pe care ei le au in viata noastra. Avem prieteni buni, mai distanti, si cunostinte, dar in centru suntem noi insine si noi trebuie sa ne fim cel mai bun prieten. Asa ca avem diferiti prieteni cu diferite calitati, si trebuie sa acceptam ca ei chiar sunt diferiti de noi. M. este prietenul care ma asculta intotdeauna, A. este cel care ma face sa rad cand am nevoie, V. e cel care ma ajuta cand dau de greu.
5. Fii empatic –gandeste-te la cum se simt ceilalti. Atunci cand spui ceva opreste-te sa analizezi ce impact are asupra altora.
6. Fii corect. Ajuta, imparte cu ceilalti cand ai mai mult decat ei.
7. Revino-ti repede, atunci cand cineva te jigneste sau are un punct de vedere diferit, nu ataca si tu. Acorda-I acelei persoane inca o sansa.
8. Ajuta-te. Stabileste-ti un scop, vezi unde te situezi si ce trebuie sa faci ca sa-ti atingi scopul.
9. Fa invitatii. Invita-ti prietenii la film, in parc, organizeaza petreceri unde sa va simtiti bine. Aceste invitatii sunt o modalitate prin care prietenii tai isi dau seama ca sunt importanti pentru tine si iti face placere sa petreci timp cu ei.
10. Refuza frumos. Atunci cand esti invitat de un prieten si nu poti ajunge, refuza intr-o maniera cat mai placuta, care sa il ajute pe prieten sa se simta mai bine chiar dca e refuzat.
11. Deschide conversatii. Nu-ti fie frica sa intri in vorba cu cineva cu care ai vrea sa discuti. In primul rand calmeaza-te si spune-ti ceva pozitiv in minte. Al doilea lucru este sa zambim si sa-i salutam, si sa facem cunostinta. Cel mai important lucru este sa observam reactia celuilalt, daca raspunde la salut cu un zambet, sau dimpotriva cu o fata furioasa sau deranjata de abordare.
12. Rezolva conflictele cu calm. Nu te enerva, nu tipa. Gandeste-te la solutii pentru probleme, si incearca sa folosesti “Eu” mai mult in loc de “Tu”, pe scurt, nu reprosa, incearca sa redai situatia din punctul tau de vedere, pentru a-l face pe prietenul tau sa te inteleaga. Continue reading “Cum sa-ti faci prieteni”
Cele trei porti
Un rege avea un fiu destept si curajos. Ca sa-l pregateasca pentru a infrunta viata, il trimise la un batran intelept.
– Lumineaza-ma: ce trebuie sa stiu in viata?
– Vorbele mele se vor pierde precum urmele pasilor tai pe nisip. Dar o sa-ti dau totusi cateva sfaturi. In drumul tau prin viata vei intalni trei porti. Citeste ce scrie pe fiecare dintre ele. O dorinta mai puternica decat tine te va impinge sa le urmezi. Nu incerca sa te intorci, caci vei fi condamnat sa retraiesti din nou si din nou ceea ce incerci sa eviti. Nu pot sa-ti spun mai mult. Tu singur trebuie sa treci prin asta, cu inima si cu trupul. Acum du-te! Urmeaza drumul acesta drept din fata ta.
Batranul intelept disparu si tanarul porni pe drumul vietii.
Nu dupa mult timp, se gasi in fata unei porti mari, pe care se putea citi: SCHIMBA LUMEA.
Asta era si intentia mea, gandi printul, caci chiar daca sunt lucruri care imi plac pe aceasta lume, altele nu-mi convin deloc.Atunci incepu prima sa lupta. Idealul sau, abilitatea si vigoarea sa il impinsera sa se confrunte cu lumea, sa intreprinda, sa cucereasca, sa modeleze realitatea dupa dorinta sa. El gasi placerea si betia cuceritorului, dar nu si alinarea inimii. Reusi sa schimbe cateva lucruri, dar multe altele ii rezistara. Anii trecura. Intr-o zi il intalni din nou pe batranul intelept, care-l intreba:
– Ce-ai invatat tu pe acest drum?
– Am invatat sa deosebesc ceea ce e in puterea mea de ceea ce imi scapa, ceea ce depinde de mine de ceea ce nu depinde de mine.
– Bine, zise batranul. Utilizeaza-ti fortele pentru ceea ce sta in puterea ta si uita ceea ce-ti scapa printre degete. Si disparu.
Putin dupa aceasta intalnire, printul se gasi in fata celei de-a doua porti pe care statea scris: SCHIMBA-I PE CEILALTI.
Asta era si intentia mea, gandi el. Ceilalti sunt sursa de placere, bucurii si satisfactii, dar si de durere, necazuri si frustrari. El se ridica deci contra a tot ce-l deranja sau nu-i placea la cei din jurul sau. Incerca sa le patrunda in caracter si sa le extirpeze defectele. Aceasta fu a doua lupta a sa. Intr-o zi, pe cand medita asupra utilitatii tentativelor sale de a-i schimba pe ceilalti, il intalni din nou pe batranul intelept, care-l intreba:
– Ce ai invatat tu, deci, pe acest drum?
– Am invatat ca nu ceilalti sunt cauza sau sursa bucuriilor sau necazurilor, a satisfactiilor sau infrangerilor mele. Ei sunt doar prilejul, ocazia care le scoate la lumina. In mine prind radacina toate aceste lucruri.
– Ai dreptate, spuse batranul. Prin ceea ce ceilalti trezesc in tine, ei te descopera in fata ta. Fii recunoscator celor care fac sa vibreze in tine bucuria si placerea, dar si celor care fac sa se nasca in tine suferinta sau frustrarea, caci prin ei viata iti arata ce mai ai inca de invatat si calea pe care trebuie s-o urmezi.
Nu dupa multa vreme, printul ajunse in fata unei porti pe care scria: SCHIMBA-TE PE TINE INSUTI.
Daca eu sunt cauza problemelor mele, atunci inseamna ca asta imi ramane de facut, isi zise el si incepu lupta cu el insusi. El cauta sa patrunda in interiorul sau, sa-si combata imperfectiunile, sa-si inlature defectele, sa schimbe tot ce nu-i placea in el, tot ce nu corespundea idealului sau. Dupa cativa ani de lupta cu el insusi, dupa ce cunoscu cateva succese dar si esecuri si rezistenta, printul il intalni iarasi pe batranul intelept, care-l intreba:
– Ce ai invatat tu pe acest drum? Continue reading “Cele trei porti”
Cat de mult ne afecteaza publicitatea?
Frederic Beigbeder a lucrat in domeniul advertisingului si ne impartaseste din insiderurile acestei meserii. Aceasta este cartea care l-a inlaturat din domeniul publicitatii, din cauza ca a divulgat prea multe secrete. Este o carte care te pune pe ganduri si te face sa privesti publicitatea si shoppingul cu ochii si mai deschisi. Iata cateva citate din cartea sa, care in mod ironic nu are un titlu, ci are trecut pretul pe coperta.
Cat de mult ne afecteaza publicitatea? Frederic Beigbeder a lucrat in acest domeniu si ne impartaseste din insiderurile acestei meserii. Iata cateva citate din cartea sa, care in mod ironic nu are un titlu, ci are trecut pretul pe coperta.
“Prenumele meu este Octave si ma imbrac la APC. Lucrez in publicitate: ei da, poluez universul. Sunt tipul care va vinde rahat. Ala care va face sa visati la lucruri pe care n-o sa le aveti niciodata. Cer vesnic albastru, gagici care nu-s niciodata nasoale, o fericire perfecta, retusata pe Photoshop. Imagini bibilite, muzica ultimul racnet. Cand veti reusi, economisind la sange, sa va trageti masina visurilor voastre, cea pe care am promovat-o in ultima mea campanie, eu o voi fi trecut deja la demodate. Am un avans de trei puncte si am eu grija intotdeauna sa va frustrez. Glamour este o tara unde nu ajungi niciodata. Va droghez cu noutatea, iar avantajul noutatii este ca nu ramane niciodata noua. Exista intotdeauna o realitate proaspata care s-o invecheasca pe precedenta. Apostolatul meu e sa fac sa va curga balele. In profesia mea, nimeni nu va doreste fericirea, pentru ca oamenii fericiti nu consuma.”
“Cu cat ma joc cu subconstientul vostru, cu atat veti fi mai supusi. Daca laud un iaurt pe peretii orasului vostru, va garantez ca o sa-l cumparati. Credeti ca aveti discernamant, dar intr-o zi sau alta veti recunosste produsul meu in rafturile unui supermarket si-l veti cumpara doar asa, ca sa-l gustati, credeti-ma, imi cunosc eu schema.”
“Se petrece ceva foarte misterios atunci cand, impreuna cu Charlie, art directorul, asezat in fata mea, simtim ca am mai gasit o idee pentru a vari, o data in plus, un produs inutil in cosul gospodinei sarace. Deodata, ne aruncam o privire complice. Vraja s-a infaptuit: le vom insufla unor oameni fara mijloace dorinta de a cumpara un lucru nou, de care, cu zece minute inainte, n-aveau nevoie.” Continue reading “Cat de mult ne afecteaza publicitatea?”
Din intelepciunea lui Warren Buffet
Interviu CNBC cu Warren Buffett, al doilea dintre cei mai bogati din lume, care a donat 31 milioane dolari pentru caritate. Cateva aspecte foarte interesante ale vietii lui:
1. A cumparat prima actiune la 11 ani si regreta ca a inceput prea tarziu!
2. A cumparat o mica ferma la 14 ani cu economiile din vanzari de ziare.
3. Si astazi mai locuieste in mica lui casa in Omaha, cu 3 camere, pe care a cumparat-o dupa ce s-a casatorit, acum 50 de ani. El spune ca in acea casa are totul. In casa sa nu are nici un tablou sau decoratiuni interioare, statui..
4. Isi conduce singur masina , nu are sofer si nu are bodyguard.
5. Niciodata nu a calatorit in avion particular,chiar fiind proprietarul celei mai mari companii de avioane private din lume.
6.Compania lui, Berkshire Hathaway, are in subordonare inca 63 de firme. Odata pe an, el trimite scrisori directorilor firmelor sale, cu targeturile pt noul an. Niciodata nu convoca reuniuni sau da telefoane zilnice directorilor.
Directorilor lui le-a impus urmatoarele 2 reguli:
– Regula 1 :nu pierdeti niciodata investitiile actionarilor.
– Regula 2: Nu uitati regula 1.
7. El nu socializeaza cu lumea in inalta societate. Isi petrece timpul liber cu o farfurie de popcorn la TV.
8. Bill Gates, cel mai bogat din lume, l-a cunoscut recent, acum 5 ani. Bill Gates credea ca nu are nimic in comun cu Warren Buffett. Pentru asta, a stabilit o intalnire cu el,programata sa dureze o jumatate de ora .Dar cand l-a cunoscut , intalnirea a durat 10 ore si Bill Gates s-a transformat intr-un fan al lui Warren Buffet.
9. Warren Buffet nu are telefon mobil si nici laptop pe birou.
10. Sfatul lui pt tineri: Indepartati-va de cartile de credit si investiti in voi. Continue reading “Din intelepciunea lui Warren Buffet”
Secretul fericirii
Acum multi ani, a trait in India un intelept care se spune ca pazea intr-un cufar incantator un mare secret care l-a facut sa fie invingator in toate aspectele vietii sale si care, pentru aceasta, se considera cel mai fericit om din lume. Multi regi invidiosi i-au oferit putere si bani si au incercat sa-l jefuiasca pentru a-i lua cuaarul, dar totul a fost in zadar. Si cu cat incercau mai mult, cu atat erau mai nefericiti, pentru ca invidia nu le dadea pace. Asa au trecut anii si inteleptul era in fiecare zi mai fericit.
Intr-o zi a venit la el un copil si i-a spus:
“Domnule, la fel ca si tine, vreau si eu sa fiu foarte fericit. De ce nu ma inveti si pe mine ce trebuie sa fac pentru a reusi?”
Inteleptul, vazand simplitatea si puritatea copilului, i-a zis:
“Pe tine te voi invata secretul pentru a fi fericit. Vino cu mine si fii foarte atent.”
In realitate sunt doua cufere in care pastrez secretul pentru a fi fericit si acestea sunt: mintea mea si inima mea si marele secret nu este altceva decat o serie de pasi pe care trebuie sa-i faci de-a lungul vietii.
Primul pas este sa stii ca Dumnezeu exista in toate lucrurile din viata si, pentru aceasta, trebuie sa-l iubesti si sa-i fii recunoscator pentru toate lucrurile pe care le ai si pentru toate lucrurile care ti se intampla.
Al doilea pas este sa te iubesti pe tine insuti si in fiecare zi, cand te trezesti si inainte sa adormi, trebuie sa spui: „Sunt important, am valoare, sunt in stare, sunt inteligent, sunt iubitor, astept mult de la mine, nu exista obstacol pe care sa nu-l pot invinge.”
Acest pas se cheama autostima ridicata.
Al treilea pas este sa pui in practica tot ceea ce spui ca esti si, daca tu gandesti ca esti inteligent, actioneaza inteligent; daca tu gandesti ca esti in stare, fa ceea ce iti propui; daca tu gandesti ca esti iubitor, exprima-ti iubirea; daca gandesti ca nu exista obstacol pe care sa nu-l poti invinge, atunci propune-ti scopuri in viata si lupta pentru ele pana cand le vei obtine.
Acest pas se cheama motivare. Continue reading “Secretul fericirii”
Reprogramarea schemelor de gandire pentru succes
Hai sa numim schimbarea programarii “self management” si sa vedem care sunt pasii pentru a schimba, din interior spre exterior, viata noastra. De unde incepem?
1. Comportament
Comportamentul inseamna actiunile noastre. In cele mai multe cazuri, daca faci ce trebuie, ai rezultate bune. Actiunile tale lucreaza pentru tine sau impotriva ta. De exemplu, daca nu iti place acasa, te vei comporta rau, neadecvat si cei de acasa vor observa si vor actiona pentru a-ti intari convingerea initiala,
ca nu ai de ce sa iti placa acasa. In acest caz actiunile tale lucreaza pentru a-ti intari convingerea, insa de fapt impotriva fericirii tale.
2. Sentimente
Fiecare actiune pe care o facem este filtrata de sentimente. Facem ceea ce credem ca ne face sa ne simtim bine. Sentimentele legate de ceea ce vom face vor afecta modul in care facem acel lucru.
Aceasta este o regula generala: sentimentele ne afecteaza actiunile, fie sentimente de placere, neplacere, frica, ezitate, indoiala, toate ne afecteaza. Daca sentimentele sunt placute, pozitive, atunci rezultatul actiunilor va fi unul bun.
Dar sentimentele noastre sunt create, controlate sau determinate de:
3. Atitudine
Atitudine- adica perspectiva din care vezi viata. Unii oameni par a avea o atitudine pozitiva innascuta. Unii oameni par a avea o atitudine negativa si pare sa la tune si fulgere in fiecare zi a vietii. Pentru realizari in viata este necesara o atitudine pozitiva. Si asta este demonstrabil pe testate. Atitudinea nu este un lucru intamplator, ea este creata, controlata de:
4. Credinte
Ceea ce credem despre un lucru va determina atitudinea noastra fata de el. Nici nu este nevoie ca un lucru sa fie adevarat, trebuie doar sa credem in el. Dar, acum vine intrebarea de baza: de unde vin credintele noastre. Sau ne nastem oare cu ele?
Nu. nici vorba. Ele sunt create de…
5. Programare
Credem ceea ce suntem programati sa credem. Deci :
– programarea creeaza credinte
– credintele creeaza atitudinea
– atitudinea creeaza sentimentele
Cum putem ajunge asadar la sentimente mai bune? Conform celor de mai sus, din aproape in aproape, lucrand la programare putem ajunge sa ne simtim mai bine.
Dar cum poti rescrie programarea pe care o ai deja?
Prin dialogul interior. Prin ceea ce iti spui tu tie insuti. In mintea ta. Acolo unde se naste totul. O parte din dialogul interior este in avantajul tau, atunci cand te sustii pe tine insuti si nu gandeste ca nu esti suficient de…sau cand te feliciti pentru alegerile facute. Dar sunt multe situatii cand te certi si te critici mai mult decat au facut-o vreodata cei din jur.
Ce fel de conversatii negative avem cu noi insine? Conversatii este mult spus, adesea este doar un comentariu pe care il facem despre noi si pe care il credem. Deci, cam ce ne spunem?
Continue reading “Reprogramarea schemelor de gandire pentru succes”
Ce sa-ti spui cand vorbesti cu tine – Shad Helmstetter
Am auzit cu totii in jurul nostru cam ce ar putea oferi viata: multe oportunitati, implinirea visurilor, sansa de a trai fiecare zi cu bucurie si de a avea succes.
Te-ai intrebat vreodata de ce lucrurile nu se petrec asa? De ce pentru unii e muma si pentru unii ciuma? Avem noi totusi control asupra vietii? Si daca da, atunci de ce nu avem ce ne dorim? Ce ne impiedica?
Sunt multe carti care ne ofera raspunsul. Chiar mai multe raspunsuri. Potrivit lor, cu noi toti care le citim ar trebui sa devenim cele mai de succes persoane. Si daca sunt atatea cai spre succes, atat de detaliat descrise si impartite in carti, atunci de ce multi dintre cei care le citesc nu zbat in neputinta?
Am ascultat cu totii discursuri motivationale si ne-am simtit plini de avant doar pentru niste zeci de minute, ca apoi sa ne treaca. Problema nu era cu discursul. Sunt multe carti cu idei care ar trebui sa functioneze si ar putea sa functioneze, insa problema este la noi, la programarea negativa pe care o avem deja. Despre programarea negativa trateaza Shad Helmstetter in “Ce sa-ti spui cand vorbesti cu tine”. Cartea nu a aparut in limba romana, eu am extras ce mi s-a parut important sa transmit mai departe.
Dar de unde provine programarea negativa? In mare parte din discursurile pe care ni le-au tinut parintii. Din incurajarile si dojenirile lor. Vocea pe care copiii o aud in minte este adesea vocea parintilor din copilarie. Amintiti-va de cate ori in viata (mai ales in copilarie) v-au spus parintii ca puteti face ceva. Si de cate ori v-au spus ca nu puteti face ceva? De mult mai multe ori ni s-au spus :nu-uri” decat “da-uri”. Partea ciudata este ca aceasta programare negativa venita de la parinti si apropiati nu a fost cu intentii rele. Dimpotriva, cu scop de a ne proteja adesea. Cu fiecare cuvant care ni s-a spus, cu fiecare an care a trecut programarea noastra s-a intarit. Mai ales ca repetia este in sine un argument convingator. Asa ni s-au creat credintele. Si noi am devenit conform cu credintele noastre.
Ne place sa credem ca avem liber arbitru, insa toate, dar TOATE actiunile noastre sunt conforme cu credintele noastre. In afara situatiilor in care actionam cu pistolul la tampla, dar acestea sunt foarte putine in viata normala.
Si care ar fi solutia? Reprogramarea. Reprogramarea mentala cu o noua imagine, una de succes.
Nimic din toate filosofiile de succes, gen “cum sa faci mai multi bani”, “cum sa fii fericit”, “cum sa ai relatii mai bune cu partenerul”, “cum sa iti gasesti un partener”, deci nimic nu functioneaza pana cand nu faci schimbarea in interior, pentru a schimba si exteriorul. Pentru ca ceea ce ai, sau mai bine zis, ceea ce nu ai sunt o consecinta a ceea ce ai scris in mintea ta.
Ce ne spune literatura motivationala de specialitate:
1. Crezi in tine
2. Seteaza-ti prioritatile
3. Fii responsabil pentru ceea ce faci
4. Creeaza-ti viitorul
5. Concentreaza-te pe ceea ce iti doresti
6. Invata sa vizualizezi rezultatul actiunilor tale
7. Nu lasa pe nimeni sa te controleze
8. Fii creativ
9. Gandeste la scara mare
10. Controleaza-ti stresul
11. Fii agresiv, dar asertiv
12. Gandeste pozitiv
13. Banii sunt buni si vor veni spre tine
14. Fii puternic, dar arata afectiune celor din jur
Toate aceste si multe altele au fost incluse in tone de materiale si nu maculatura, ci carti vandute si citite de multi oameni. O fi crescut cu mult procentul oamenilor fericiti si de succes dupa asimilarea lor? Oare? Pentru ca, fara a fi citit nimic sunt multi care pur si simplu gasesc calea spre succes.
De ce? Pentru ca totul porneste din minte. In ambele cazuri, de la programare, adica de la setul de directiuni, reguli si comenzi inregistrate de la varsta 0 pana in momentul actual care ne dicteaza propria atitudine si comportamentul.
Continue reading “Ce sa-ti spui cand vorbesti cu tine – Shad Helmstetter”
Principii esentiale pentru o viata echilibrata
Iata principiile care te ajuta sa gasesti sensul in viata si, astfel, fericirea:
1. Exercita libertatea de a-ti alege atitudinea – in orice situatie, oricat de disperata ar parea sau chiar ar fi aceasta, dispui intotdeauna de libertatea esentiala de a-ti alege atitudinea.
2. Implineste-ti vointa de sens – angajeaza-te in mod autentic in slujba unor valori si scopuri semnificative pe care numai tu poti sa le actualizezi si sa le implinesti.
3. Descopera sensul momentelor vietii – numai tu poti sa raspunzi pentru viata proprie, descoperind sensul in orice moment ce ti se da si asumandu-ti responsabilitatea pentru teserea tapiseriei unice a vietii tale.
4. Nu munci impotriva ta – evita sa devii atat de obsedat sau de fixat pe o intentie sau rezultat incat sa muncesti de fapt impotriva rezultatului dorit.
5. Priveste-te de la distanta – numai fiintele umane poseda capacitatea de a se privi pe ele insele dintr-o oarecare perspectiva sau de la distanta, inclusiv trasatura umana unica, numita “simtul umorului”. Continue reading “Principii esentiale pentru o viata echilibrata”