Stresul este sindromul de adaptare pe care omul il realizeaza in urma agresiunilor mediului inconjurator. El presupune incordare, tensiune, lipsa de claritate in evaluarea situatiilor de viata, inclinarea spre abuz al micilor placeri nesanatoase ale vietii.
Antidotul lui este relaxarea – un proces in intregime existential. Ea nu se poate realiza daca tensiunile din planul existential se mentin. Chiar daca doriti acest lucru, el nu se poate realiza. Dorinta de a te relaxa este in intregime absurda. Efortul ca atare este dusmanul relaxarii. A dori sa va relaxati este imposibil – trebuie sa fiti relaxati.
Voi sunteti intr-o stare de relaxare doar atunci cand nu sunteti prezenti. Existenta este echivalenta cu starea de tensiune. Tensiunea izvoraste din dorinta a ceea ce nu este. Tensiunea este legata de viitor.
Cand afirm ca relaxarea este existentiala, vreau sa spun: intelegeti tensiunea, nu faceti nimic in ceea ce o priveste, incercati doar sa o intelegeti. Voi puteti intelege tensiunea, dar nu si relaxarea. Este imposibil sa intelegeti relaxarea.
Voi nu puteti intelege decat tensiunea. Incercati asadar sa observati ce este ea de fapt: natura ei, originea, modurile ei de manifestare si de mentinere.Intelegeti-o in intregime. Imediat ce o intelegeti, urmeaza un moment in care ea dispare. Atunci se produce o relaxare care nu este doar corporala, apare o deschidere a intregii voastre fiinte.
Mintea noastra este de asemenea plina de tensiuni. Iar mintea este tensionata pentru ca ii cream o permanenta stare de confuzie. Aceste stari apar, de exemplu atunci cand ne gandim la sex, deoarece sexul nu apartine domeniului gandirii. Centrul mental nu este facut pentru asa ceva. Pentru aceasta exista centrul sexual. Numai ca actiunea acestui centru o realizati cu mintea. Chiar si dragostea o ganditi in loc sa o simtiti. Centrul afectiv ramane inactiv.
Cu cat omul se civilizeaza mai mult, cu atat centrul intelectual devine mai saturat. Ceilalti centri sunt lasati in paragina, neoperationali.
Acesta este un alt motiv de aparitie a tensiunilor: cand un anumit centru, care ar fi trebuit sa functioneze si care are o anumita energie specifica de consumat, este lasat inactiv. El isi creeaza atunci propriile sale tensiuni. El este sufocat atunci de propria sa energie neconsumata.
Centrul mental este supraincarcat. Ii cerem sa fie sensibil, lucru pe care nu poate sa-l faca. Mentalul nu poate avea sentimente, el are rolul de a gandi. Categoriile gandirii sunt insa cu totul diferite de cele afective; nu numai diferite, ci si diametral opuse. Logica inimii nu este logica mintii.
Daca fiecare centru indeplineste munca pe care trebuie sa o faca, fiinta este relaxata. Mintea nu este singurul centru. Dar pentru ca noi credem ca este, am distrus in intregime tacerea, destinderea, armonia omului cu universul.
Mentalul trebuie sa functioneze. El are insa functiile lui, insa acestea sunt foarte limitate. El este saturat. Sistemul educational nu se preocupa decat de un singur centru. Ati fost educati ca si cum nu aveti decat un singur centru: mentalul – matematic si rational.
Viata nu este numai rationala; dimpotriva: cea mai mare parte a vietii este irationala. Ratiunea este comparabila cu o mica insula luminata in vastul, in sumbrul si misteriosul ocean al irationalului. Si aceasta insula isi are radacinile in oceanul misterului, in imensul ocean al misterului.
Aceast astare de lucru se observa in Occident. Occidentul a surmenat pur si simplu centrul rational, iar acum irationalul isi ia revansa. Ceea ce este anarhic, indisciplinat, rebel, ilogic erupe acum in muzica, in pictura sau in oricare alt domeniu. Irationalul isi ia revansa, restabilind ordinea. Ratiunea nu este totul. Cand este considerata astfel, intreaga cultura devine o sursa de tensiune.
Corpul este tensionat pentru ca nu il locuiti; mintea voastra este tensionata pentru ca este prea incarcata.
Fiinta voastra spirituala, dimpotriva, nu este niciodata tensionata. Faptul ca va impart in corp, metal si fiinta superioara are un caracter pur metodic. In realitate voi nu sunteti divizati, aceste frontiere nu exista, diviziunea este utila doar pentru o mai buna intelegere.
Taramul spiritual este liber de orice tensiune, insa voi nu sunteti in contact cu el. Celui care nu este in contact nici macar cu propriul corp, ii este imposibil sa fie in contact cu spiritul, cu taramul spiritual, aflat in sferele cele mai profunde ale corpului.
Al treilea tinut, tinutul spiritului, este intr-o perfecta relaxare, chiar in aceasta clipa. De fapt, situatia se poate descrie mai exact spunand ca taramul spiritual este acela al relaxarii. El este liber de tensiuni, din simplul motiv ca agentul tensiunii nu poate exista pe acest tinut.
Voi nu puteti exista fara acest taram spiritual. Puteti sa il ignorati, insa nu puteti exista fara el, pentru ca sunteti acest taram. El este Fiinta voastra. El este existenta pura.
Osho
