Iata interviul pe care ziarista Ima Sanchis, de la ziarul spaniol La Vanguardia i l-a luat Dr. Mario Alonso Puig, care este Medic Specialist in Chirurgie Generala si a Aparatului Digestiv, membru al Scolii Medicale de la Univesitatea Harvard, al Academiei de Stiinta din New York si al Asociatiei Americane pentru Avansarea Stiintei:
M-am nascut (1955) si traiesc in Madrid. Sunt casatorit si am trei copii. Sunt catolic. Sunt chirurg in Medicina Generala si a aparatului digestiv la spitalul din Madrid. Trebuie sa imi exersez si dezvolt toleranta si flexibilitatea. Se poate sa fim foarte fermi in conduita noastra si, in acelasi timp, amabili cu persoanele din jur.
Azi stim ca increderea in noi insine, entuziasmul si iluzia au capacitatea de a favoriza functiile superioare ale creierului. Zona prefrontala a creierului, locul unde are loc gandirea cea mai avansata, unde se inventeaza viitorul nostru, unde valorificam alternative si strategii pentru solutionarea problemelor si luam decizii, este teribil de influentata de catre sistemul limbic, care este creierul nostru emotional.
Din acest motiv, ceea ce inima vrea sa simta, mintea tocmai o arata. Trebuie sa antrenam aceasta minte.
Mai mult de 25 de ani ca si chirurg. Concluzia?
Pot marturisi ca o persoana iluzionata, implicata si care are incredere in ea insasi, poate merge mai departe decat ar fi asteptat sa duca traiectoria sa.
Psihoneuroimunobiologia?
Da, este stiinta care studiaza conexiunea care exista intre gandire, cuvant, mentalitate si fiziologia fiintei umane. O conexiune care sfideaza paradigma traditionala.
Gandirea si cuvantul sunt forme de energie vitala care au capacitatea (si a fost demonstrat in mod sustinut) de a interactiona cu organismul si produce schimbari fizice foarte profunde.
Despre ce este vorba?
S-a demonstrat in diverse studii ca daca intretinem timp de 1 minut un gand negativ, asta lasa sistemul imunitar intr-o situatie delicata timp de 6 ore. Stresul, aceasta senzatie de apasare permanenta, produce schimbari foarte surprinzatoare in functionarea creierului si in zona hormonala.
Ce fel de schimbari?
Are capacitatea de a leza neuroni ai memoriei si intelegerii, localizati in hipocampus. Si afecteaza capacitatea noastra intelectuala deoarece lasa fara irigare sanguina acele zone ale creierului cel mai mult necesare luarii deciziilor adecvate.
Avem mijloace pentru a combate inamicul interior, sau acest lucru este pentru intelepti?
O solutie valoroasa impotriva preocuparilor este sa fim atenti la respiratia abdominala, care ea singura are capacitatea de a produce schimbari in creier. Favorizeaza secretia de hormoni precum serotonina si endorfina si imbunatateste armonia cerebrala intre cele doua emisfere.
Sa ne schimbam mintea prin intermediul corpului?
Da. Trebuie sa luam focusul de atentie de la aceste ganduri care ne fac rau, provocandu-ne descurajare, manie sau preocupare, si care fac ca deciziile noastre sa fie luate dintr-un punct de vedere nepotrivit. Este mai inteligent, nu mai rationalist sa ne indreptam atentia spre respiratie, care are capacitatea de a insenina starea noastra mentala.
Se spune ca nu trebuie sa fim rationali?
Intotdeauna vom gasi motive pentru a justifica proasta noastra dispozitie, stres sau tristete, si aceasta este o linie determinata de gandire. Dar cand ne bazam pe felul cum ne dorim sa traim, de exemplu fara tristete, apare alta linie. Sunt mai importante ce-ul si de ce-ul decat cum. Ceea ce inima isi doreste sa simta, mintea tocmai a aratat-o.
Exagerati!
Cand creierul nostru da o semnificatie la ceva, noi o traim ca si absoluta realitate, fara sa fim constienti ca este doar o interpretare a realitatii.
Mai multe solutii?
Cuvantul este o forma de energie vitala. S-a putut fotografia cu tomografie cu emisie de pozitroni, cum persoanele care au decis sa isi vorbeasca lor insile intr-un mod mai pozitiv, in mod specific persoane cu tulburari psihiatrice, au reusit sa isi modeleze fizic structura cerebrala, mai precis circuitele care ii generau aceste boli.
Putem schimba creierul nostru prin cuvinte bune?
Santiago Ramon y Cajal, premiul Nobel in medicina in 1906, a spus o fraza inspaimantator de puternica, despre care, la momentul respectiv, credeam ca e metaforica. Acum stim ca este literal valabila:
Orice fiinta umana, daca isi propune, poate fi sculptorul propriului sau creier.
Sigur nu exagerati?
Nu. In functie de felul cum ne vorbim noua insine, modelam emotiile noastre, care schimba perceptiile noastre. Transformarea Observatorului (noi) altereaza procesul observat. Nu vedem lumea asa cum este, vedem lumea asa cum suntem. Continue reading “Ceea ce inima isi doreste, mintea o arata”
