Spiritualitatea din spatele spiritualitatii

‎“Noi dorim sa cunoastem adevarul despre reincarnare, dorim o dovada a supravieţuirii, ascultam vorbele clarvazatorilor, concluziile studiilor metapsihice, insa nu ne intrebam niciodata, niciodata, cum sa traim cu adevarat – cum sa traim cu incantare, cu frumusete, fiecare zi.”–Krishnamurti

Suntem insetati de spiritualitate, mereu in cautare, avem impresia ca nu avem suficient, nici material, nici spiritual, cautam sa descoperim toate secretele, dar pentru ca viata noastra este o goana neintrerupta, uitam sa admiram peisajul. Nu ne mai bucuram de calatorie, avem in fata doar scopul, vrem mai sus, mai sus. Si daca toate situatiile din care vrem sa iesim sunt exact ce avem nevoie pentru a evolua? Si daca toata intelepciunea si spiritualitatea pe care le cautam si pentru care suntem convinsi ca trebuie sa muncim din greu, vin atunci cand te opresti si nu cand esti in alergare? Daca ele exista deja in noi si nu trebuie cautate prin carti, filme si cine stie ce locuri?

Imprejurarile in care ne aflam acum sunt cei mai buni invatatori pentru noi, momentul actual este intodeauna cel mai bun, cu toate circumstantele lui si cu tot ce are de oferit. Depinde de noi sa-i prindem sensul, si asta se face in liniste si nu in permanenta alerta. Atunci cand ai ochii largi deschisi, la fel si mintea si sufletul, e posibil sa inveti dintr-o banala intamplare mai mult decat dintr-o suta de carti. Sau poti sa verifici intr-o banala intamplare inteligenta a o suta de carti. Ce scop ar avea informatia si invatatura teoretica daca practica te omoara? Functionam cateodata pe pilot automat, cu mana pe mansa si cu mintea atenta doar la detaliile drumului de parcurs, insa sufletul sufera…

Si atunci cand nu i se da atentie sufletului, el isi face simtita prezenta prin stari de tristete inexplicabile, prin lipsa poftei de viata, boli, accidente. Atunci cand toata energia este indreptata spre atingerea scopului, nu mai traim viata, ci ne traieste viata pe noi, cum spunea un titlu de carte a lui Anatol Basarab. Emotiile placute pe care le simtim din lucrurle mici, care alterneaza momentelor de tensiune, de conducere pe pilot automat, acelea mentin legatura cu sufletul nostru, cu divinul din noi, ele sunt cele care ofera momente de maxima claritate in luarea deciziilor.

Omul al carui suflet este atins de bucuria vietii de zi cu zi este cel care are cea mai mare legatura cu spiritualitatea profunda, manifestandu-si inteligenta intr-un mod mult mai folositor scopului vietii sale decat cel care hotaraste si alege doar cu mintea si ratiunea sa. Poate fi o minte foarte bine informata si educata, perspicace si antrenata, decizia ei va fi favorabila doar pe termen scurt, fata de decizia luata cu sufletul, atunci cand stim ca noi suntem o parte a divinitatii. Si asta nu e o aroganta ci un mare adevar. Doar in acel moment vom descoperi spiritualitatea din spatele spiritualitatii, adica adevarata sclipire din spatele unui cuvant pe seama caruia s-a pus o incarcatura mult prea mare. Namaste.