Cuvant inainte:
A fi fericit nu inseamna ca totul este perfect. Inseamna ca ai decis sa vezi dincolo de imperfectiuni
Titlul pare o gluma, insa notiunea a fost introdusa in anii ’70 in statul Bhutan, “Tara Dragonului” (in tinutul Himalayei). Regele acestei tari a propus intr-o intalnire a ONU ca toate tarile sa adopte acest indice, in locul celui de PIB. Care ar fi rationamentul?
Starea materiala pe care toti ne-o dorim cat mai buna este un factor pe care unii il considera major in descrierea calitatii vietii si deci a starii noaste interioare. Adica banii aduc fericirea. Cei din Bhutan, folosesc o scurtatura, elimina conditia banilor pentru a ajunge la fericire.
Pe ce isi bazeaza calculul indicelui fericirii?
In Bhutan, pe sanatate, educatie, protejarea mediului, cultura, bunastare pihologica. Cifrele care indica aceasta sunt putin neobisnuite: desi 19% din populatie traieste sub pragul saraciei, 96% se declara fericiti.
Aproape ¾ din populatie este buddhista in Buthan. Sa fie acest aspect o explicatie pentru starea de bine a oamenilor care nu locuiesc intr-o tara foarte civilizata?
Desi tara inca se lupta cu provocarea de a indeplini nevoile de baza ale oamenilor, ei au ales fericirea si nu dezvoltarea economica drept parametru pentru masurarea dezvoltarii. Pana la urma, chiar si super-dezvoltata natiune americana are un drept acordat in constitutie, acela de a cauta fericirea. Si judecand criteriile dupa care natiunile se raporteaza, gen produs intern brut, venit pe cap de locuitor, gradul de alfabetizare, toate se reflecta in starea de bine a oamenilor. Doar pana la un anumit punct. Punctul in care, in goana dupa profit si bunastare materiala comitem unele greseli care se intorc ca un bumerang impotriva noastra:
– Ne consumam tot timpul si energia pentru a castiga mai mult. Bani, bineinteles. Satisfactia muncii, respectul celorlalti vin abia apoi ca importanta
– In munca, profitul este primul criteriu. Pentru a-l atinge zdrobim concurenta, suntem nepasatori fata de mediu
– Atentia acordata exclusiv asupra lumii exterioare, materiale ii face pe oameni sa uite sa se priveasca in interior, sa isi acorde mai putin timp pentru ei insisi, pentru ceea ce le place cu adevarat, lucru care duce adesea la depresii
Tarile nordice (Suedia, Finalanda, Danemarca) au cel mai ridicat nivel de fericire, conform studiilor. Stim de asemenea ca gradul lor dezoltare din punct de vedere economic este foarte ridicat, iar oamenii au mai putine grij legate de viata materiala, iar profilul lor ii face sa se preocupe mai ales de viata exterioara decat de cea interioara.
In ciuda tuturor studiilor si sondajelor, gradul de fericire este relativ. Notiunea de fericire este diferita de la om la om, de la o civilizatie la alta. Este clar o diferenta intre ce considera un danez fericire fata de un locuitor din Buthan. Pentru ca este o diferenta in a avea zambetul pe buze cand nu ai incalzire si toaleta in curte, fata de un proprietar de casa moderna si utilata cu tot ce trebuie.
Oare ce il face pe buthanez sa fie fericit? Pentru ca nu am ocazia sa intervievez unul, pot doar presupune, plecand de la filosofia de viata specifica acelor locuri: buddhismul.
Iata cateva mostre din intelepciunea lui Buddha:
- Un om înţelept trebuie să părăsească starea plină de întuneric, şi să urmeze calea luminii. Nefiind ataşat niciunui loc de pe lumea aceasta, el trebuie ca în retragerea sa să caute fericire acolo unde nu pare a fi nicio fericire. Lăsând toate plăcerile superficiale în urmă, şi nenumind nimic “al meu”, omul înţelept trebuie să elimine (din el însuşi) toate tulburările minţii.
- Să ne ridicăm şi să mulţumim, căci chiar dacă nu am învăţat foarte mult azi, măcar am învăţat puţin, şi chiar dacă nu am învăţat puţin, măcar nu ne-am îmbolnăvit, şi dacă ne-am îmbolnăvit, cel puţin nu am murit; deci, să mulţumim.
- Nu rămâne în trecut, nu visa la viitor, concentrează-ţi mintea asupra prezentului.
- Tot ceea ce suntem este rezultatul a ce am gândit. Mintea este totul. Devenim ceea ce gândim.