Autoeducarea bunelor maniere

 Aurelia Marinescu coperta recenzie carteCodul bunelor maniere astazi
Autor: Aurelia Marinescu
Editura: Humanitas
Categoria:Autoeducarea manierelor/Dezvoltare personala

Intentia Aureliei Marinescu de a scrie o carte despre bunele maniere in secolul vitrezei este oarecum neasteptata, acum cand toata lumea vrea mai mult, mai repede. Faptul insa ca aceasta carte a devenit best-seller este minunat. Iar daca, asa cum a dorit autoarea, aceasta carte sau una pe acelasi subiect devine manual scolar, atunci chiar ar face o diferenta in ceea ce priveste dezvoltarea personala a fiecaruia cat si in felul in care ar arata societatea. “Daca nu putem fi buni, macar sa incercam sa fim politicosi” (Steinhardt), si asta nu ca sa ne setam targetul mai jos decat maximul, dar ca sa putem incepe de undeva. Si putem incepe cu politetea. Bunele maniere au fost inventate de curtile regale si apoi adoptate de aristocratie, ca reguli care usureaza modul de interactiune al oamenilor. Bunele maniere, ca si legile, au rolul de a impune niste limite, acolo unde omul uita de bunatatea si frumusetea din el si uita sa observe ca cel de langa el este asemeni lui. Bunele maniere se invata in primul rand in familie, aici ele inseamna buna crestere. Istoria si teoria sunt importante, practica “ne omoara”, asa ca am gasit in carte unele lucruri pe care poate le-am uitat, poate le facem fara sa ne mai dam seama si sa le constientizam sau poate nu am fost siguri care e varianta cea mai potrivita.

    – mai mult sapun, mai putin parfum.

    – se poate arata cu degetul orice in afara unei persoane (degetul sau preferabil intreaga mana)

    – barbatul saluta primul, doamna mai tanara o saluta pe cea mai in virsta, la fel, primul saluta cel care intra in incapare (chiar daca este sef!!!)

    – cel care intinde mana primul este doamna, persoana mai in varsta sau superiorul.

    – se prezinta barbatul femeii, cel tanar celui mai in varsta, inferiorul-superiorului.

    – prezentarea rudelor:daca prezentam sotia, nu spunem “v-o prezint pe dna Ionescu”, ci “v-o prezint pe sotia mea”. Cuscrul si nasica sunt formule folosite in mediul rural, in prezentarea lor vom folosi “dna, Luca, mama sotului Ioanei, fiica mea”, chiar daca este mai lung si mai elaborat.

    – “dansul”, “dansa” nu sunt formule de politete (precum dumneavoastra), corect este dna Popa, nu dna Ioana.

    – pentru a face conversatie reusita : nu tragem concluzii banale (de genul “asa-i romanul”, “asa-s femeile”), vorbim despre cunostintele comune, dar nu-i barfim pe cei absenti, suntem sinceri, dar evitam sa spunem adevaruri care dor despre interlocutori, in cazul in care nu suntem suficient de apropiati (de genul “iti spun ceva, dar sa nu te superi…”), conversatia despre vreme poate deschide o conversatie, dar nu o poate monopiliza, nu plictisim interlocutorul cu o tema care ii este straina, umorul incalzeste atmosfera, dar glumele trebuie alese in functie de interlocutori, nu vrem sa-i jignim, eventual, cu bancuri despre olteni sau blonde.

    – Nu ne descaltam atunci cand mergem in vizita, dar regula poate fi schimbata de placerea gazdei (obiceiul cu descaltarea vine de la tara, unde strazile erau pline de noroaie, in orase, regula este alta);

    – ticurile verbale denota vocabular sarac, lipsa de cultura “e foarte adevarat, asa e viata, pe bune, super, asta e, n-ai ce sa-i faci, nu-i asa?, intelegi?”, ele cer aprobare, unele sunt agresive, altele sunt pur si simplu vorbe goale.

    – Bacsisul (cuvant de origine turceasca, la fel ca si ciubuc) este diferit in fiecare tara, este bine sa ne interesam inainte a de o vizita. Unele restaurante deja il includ in nota de plata, pentru a evita dilema celui care trebuie sa il ofere. In general el este intre 5 si 20% din valoarea notei, pentru chelneri (in functie de categoria restaurantului), soferi de taxi, coafeze.

Cartea aceasta merita citita, ea este un ghid de autoeducare a manierelor pentru arta de a trai frumos, cu reguli si sfaturi pentru diferite situatii ale vietii, toate foarte utile, caci nu exista dezvoltare personala adevarata, lipsita de politete si maniere. Totusi regulile sunt mereu facute pentru a fi incalcate, asa ca pe fiecare dintre ele, fiecare dintre noi o valideaza inainte de a o respecta.

One thought on “Autoeducarea bunelor maniere

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *