Osho despre mancare si pacate

Osho a fost mereu un non conformist. Poate de aceea invataturile sale au primit si reactii negative. Totusi opiniile sale au o anumita logica ce poate fi usor inteleasa. De exemplu in cazul placerii date de mancare, multi spun ca nu ar trebui sa mancam de placere ci doar de nevoie. Dar Osho riposteaza, aducand argumentul ca atunci si ascultatul ar trebui sa aiba de suferit, ar trebui sa nu mai ascultam muzica, sau sa urmarim lucruri frumoase folosindu-ne de vedere:

“Si este o prostie ca e un pacat sa mananci pentru placerea limbii. Si atunci e ce mananci? Daca pentru ochi este un pacat sa vada, penttru care alt motiv ai vedea? Daca este pacat ca urechea sa auda, atunci pentru ce ai auzi? Inseamna ca nu ti-a mai ramas nimic, sinucide-te, pentru ca intreaga viata are legatura cu simturile.”

Logica pacatului este de a ne face sa ne simtim vinovati, Kenneth Wapnick vorbeste despre acest lucru, atunci cand explica Cursul de miracole. Iar Osho are aceeasi perspectiva asupra acestei teorii, pentruca el considera ca am fost invatati sa ne auto-torturam, sa ne sacrificam in numele religiei, pentru absolvirea pacatelor. Dar totusi teoria lui Osho este destul de logica:

“Dumnezeu este fericit, asa ca daca vrei sa fii in acord cu Dumnezeu, fii fericit, pentru ca de cate ori esti fericit, esti in pas cu Dumnezeu; de cate ori esti nefericit, iesi din ritmul lui Dumnezeu;. Un om nefericit nu poate sa fie un om credincios.”

In ceea ce priveste mancarea Osho nu ne da o reteta anume, nu ne spune ce ar trebui sa mancam, ci ne indeamna sa ne ascultam corpul, cu nevoile sale particulare. Fiecare suntem unici si avem nevoi diferite, astfel nevoile unui muncitor sunt mult mai diferite fata de un intelectual, care va avea nevoie de mai putina hrana.

“Asculta-ti corpul: ai un corp unic. Si retine ca exista tipuri diferite de energii, tipuri diferite de implicari. Cineva este profesor la universitate; nu consuma multa hrana…Altcineva e muncitor; are nevoie de mai multa hrana si de un gen diferit de hrana… Nu se poate formula nici o lege cu pretentia ca ar fi universal valabila.”

In ceea ce priveste vedetarianismul , intr-un video pe youtube, el vorbeste despre cum considera carnea ca fiind inestetica, si de aceea a exclus-o din alimentatia sa. Dar nonconformismul lui Osho nu ne mai surprinde oricum.
Osho vorbeste despre urmarirea unui echilibru, in consumarea mancarii, acest lucru facandu-se intr-un ritm cat mai domol, cat mai meditativ, ascultand nevoile corpului. In cartea “Echilibrul corp – minte” el vorbeste si despre excese:

“Exista doua tipuri de nevrotici la mancare: cei care mananca incontinuu, fara sa-si asculte corpul – corpul plange si striga “Stop!” iar ei continua; si dupa aceea exista celelalte variante – corpul striga “Mi-e foame!” si ei tin post. Ambele tipuri sunt nevrotice ambele sunt patologice. Toate au nevoie de tratament, toate au nevoie sa fie spitalizate. Pentru ca o persoana sanatoasa este echilibrata; in tot ceea ce face,se afla mereu la centru. Nu ajunge niciodata la extreme, deoarece extremele vor cauza tensiuni si anxietati.”

Vreau sa inchei cu perspectiva lui Osho asupra pacatului. Daca in Cursul de miracole pacatul era considerat “lipsa de iubire”, Osho il considera “lipsa de fericire”:

“Daca ma intrebi pe mine ce inseamna pacatul – iti spun ca exista un singur pacat: sa fii nefericit inseamna sa fii pacatos. Sa fii fericit, cu adevarat fericit, inseamna sa fii un sfant. Lasa religia sa te invete cum sa canti si cum sa dansezi si cum sa te bucuri de viata. Fa astfel incat religia sa fie o religie afirmativa, o religie pozitiva, o religie a fericirii, a bucuriei, a extazului.”