Departe de mine intentia de a le spune femeilor sa ia decizii pripite.
Trebuie sa invatam sa trecem la actiune cu certitudinea ca suntem suficient de bine pregatite, chiar daca nu dispunem de toate informatiile si nu am analizat toate consecintele. Nu trebuie sa uitam ca barbatii iau foarte repede decizii. Poate parea o stereotipie de gen, o perceptie doar, posibil gresita, insa ei par a fi mereu inaintea femeilor in a-si crea realitatea.
Femeile n-are trebui sa minimalizeze tendinta barbatilor de a iesi in fata si de a ataca problema, nici chiar atunci cand cred ca o asemenea abordare este prea indrazneata sau pripita.
Mii de femei sunt puse zilnic de barbati, in fata unui fapt implinit.Un prieten de-al meu, avocat, a numit acest lucru « forta normativa a realitatii ».
Barbatii acapareaza locurile de munca spunandu-si: “Dupa ce voi obtine postul voi avea timp sa ma perfectionez profesional” si se gandeste abia pe urma cum sa faca fata cerintelor. Ei dau navala inaintea noastra intr-o parcare aglomerata, unde tocmai s-a eliberat un loc, razand autoadmirativ:” Cine se grabeste, ajunge primul”.
Regula este: “Chiar daca avem dubii, nu trebuie sa asteptam, ci sa actionam, daca avem un impuls interior care ne indeamna intr-o directie. Accepta faptul ca intuitia iti poate spune ceva si merita s-o asculti. Ezitarea este o forma de cedare a controlului”.
Baietii cresc cu ideea de concurenta. Ei invata de mici sa decida intr-un mod constient de sine, chiar si atunci cand stiu foarte putine.
Continue reading “Viata il pedepseste pe cel care ajunge mai tarziu”
