Mens sana in corpore sano

Corpul nostru, un vehicul cu care navigam (pe pilot automat sau in cunostinta de cauza?).

Minunata alcatuire a lui faciliteaza iluzia ca noi suntem corpul fizic si toata atentia noastra este indreptata catre el, atentia noastra fiind un program informational viciat, care ii acorda mai multa grija decat e cazul (excese alimentare fie cantitative, fie calitative-vezi alintatea tuturor simturilor pana devenim sclavii lor). Acest virus informational care ne intuneca autocunoasterea sinelui adevarat, vine din inconstientul colectiv si este validat de statistici ca fiind corect- medicina alopata, faptul ca la o anumita varsta, din ce in ce mai mica, corpul se deterioreaza .

El este insa un fel de imbracaminte a entitatii spirituale, cu el se “imbraca” sufletul, prin intermediul lui sufletul isi manifesta calitatile, este adapostul de unde sufletul isi parcurge drumul spre omniscienta. O minte deschisa a spus odata: “Eu nu sunt un corp care are suflet, ci un suflet care are o parte vizibila numita corp”.

Intre minte si corp exista o legatura mai mult sau mai putin misterioasa, cert este ca desi corpul functioneaza perfect fara “ajutorul” mintii, respiratia, digestia etc. nu sunt controlate constient, modul dezordonat in care functioneaza aceasta, anumite idei ridicate la rang de credinte (sunt bolnav, deci trebuie sa sufar), complexe de vinovatie, frica, sunt toate moduri prin care mintea lucreaza impotriva corpului si care fac mai mult rau decat o portie de cartofi prajiti. Daca ne mentinem pe pozitia gandurilor viguroase, la fel ne va fi corpul. Te doare capul. De frig? Sau de teama?

Leave a Reply

Your email address will not be published.