Am vorbit in articolele anterioare despre frici si despre convingerile ce ne pot sabota relatiile, si urmeaza acum sa exploram pe larg tema comunicarii. Atunci cand suntem pusi in fata unui conflict putem fie sa ne suparam si sa ne inchidem in noi insine sau putem sa ne exprimam in asa fel in cat sa fim auziti, sa acceptam partenerul asa cum e, cu ajutorul compasiunii, astfel incat sa avem o relatie implinita.
Marshall Rosenberg a dezvoltat tema comunicarii non violente, un tip de comunicare ce permite energiei pozitive din tine sa se exprime liber. Oamenii se folosesc de violenta in comunicare din cauza faptului ca ei considera violenta un tip de putere ce ii poate face sa iasa in evidenta, si sa obtina ceea ce si-a propus. Dar oare chiar obtin ceva?
Atunci cand comportamentul nostru inceteaza a mai fi bazat pe egoism, invidie, competitie si are la baza iubirea, intelegerea, acceptarea, compasiunea si grija pentru cei din jur, atunci viata ni se schimba. Atunci cand pornim schimbarea din interior, exteriorul se va schimba. Schimband cuvintele, felul in care comunicam vom genera noi tipuri de comportamente si reactii.
Limbajul nostru reflecta o gandire ancorata in frica, judecata, obligatie, datorie, pedeapsa, recompense si rusine. Dar putem schimba asta.
Scopul comunicarii non violente este de a crea o calitate a relatiilor interumane bazate pe compasiune si empatie.
Cum cerem in asa fel incat sa fim auziti?
1. Observarea starii emotionale
Intr-o situatie care ne deranjeaza, este indicat sa ne concentram asupra sentimentelor ce se ascund in spatele nemultumirii.
2. Observarea nevoii
In situatia conflictuala respectiva exista cu siguranta o nevoie care nu ne este implinita. Care este aceea?
3. Exprimarea nevoii sau a dorintei intr-un mod pasnic, pe un ton cat mai calm si relaxat.
Exemplu: Sotul isi lasa pantofii in drum de fiecare data cand intra in casa.
Cand acest lucru se intampla sunt nervoasa si de aceea rabufnesc si tip la el sa nu si mai lase pantofii in drum.
Dar de aceasta data observ ca sunt suparata pe aceasta tema, analizez nevoia mea de ordine in hol, si imi formulez cererea:
Ia-ti pantofii din drum acum!
Mereu iti lasi pantofii in drum.
“Dragule, sunt suparata ca pantofii tai sunt in drum, si doresc sa pastram ordinea in hol, ai putea sa-i pui tu la loc in dulap?”
Bineinteles este un exemplu banal, dar daca conflictul ar fi, de exemplu, pe tema educatiei copilului, aceasta formulare chiar ar ajuta si mai mult.
Daca ati observat, se pune foarte mult accent pe propria persoana, pe sentimentele si nevoile celui nemultumit. De obicei atunci cand avem o problema toata atentia se indreapta asupra interlocutorului, ca si cum el ar fi vinovat de toate problemele. Chiar daca acesta greseste, focusandu-ne pe persoana noastra, il facem sa se simta mai putin atacat si mai flexibil la schimbare.
Continue reading “Comunicarea compasiunii”