A fi sanatos este o alegere

inima Din categoria daca tot traim, hai sa traim frumos, daca tot mancam, hai sa mancam sanatos, daca tot alegem ce mancam, hai sa schimbam criteriile de selectie. Ovidiu Bojor (doctor in Farmacie) a scris “Pledoarie pentru viata lunga” si, mai jos, am extras unele dintre ideile care ar ajuta ca viata sa fie nu numai lunga, ci si frumoasa din punctul de vedere al sanatatii.

1. Alegeti sa mancati Mancare VIE (neprocesata termic), nu MOARTA (gatita, reincalzita)
2. Opriti-va la alimente nutritive, nu bombe calorice
3. Evitarea gusturilor imbogatite/schimbate prin potentiatori de arome si redescoperirea gusturilor naturale.

Alegerea se face constient si fiecare o va face atunci cand vine vremea lui, cand va fi convins ca mancarea este mai mult decat o placere.
Unii o vor face din grija si apreciere pentru viata si corpul lor, altii doar cand vor vedea ca apar problemele de sanatate si medicamentele nu mai sunt de ajuns. De ce am astepta pana este prea tarziu?

“Iar daca celula vegetala se afla la baza vietii, la baza alimentatiei omului se afla rezultatul biosintezei vegetale, indiferent ca este vorba de glucide, protide, grasimi sau vitamine. In consens cu marile sisteme de medicina tradiţionala, în “Pledoarie pentru viata lunga” se consideră că primele medicantente sunt (sau ar trebui sa fie) alimentele.
Se cuvine, prin urmare, sa avem o dieta echilibrata, bazata cu preponderenta pe fructe, legume si seminte, adica pe alimente care contin VIATA si nu MOARTE.
Vom alatura acestor produse vegetale produsele lactate, ouale şi mierea, in vederea asigurarii necesarului binecunoscut de protide (proteine), de acizi graşi enzime, saruri minerale, microelemente si asa mai departe.
Traim într-o lume din ce în ce mai agresiva, in care, din nefericire, poluarea mediului se transmite pana la bobul de grau al painii noastre „cea de toate zilele”. Nu va repezti la prima taraba din piata unde vedeti morcovi enormi, cartofi „supradimensionati” sau fructe perfecte ca prezentare, fara nici o urma de vierme in intreg lotul. Toata aceasta aparenta „lucitoare” nu e decat semnul unor culturi chimizate si comerciale.
Desi in alimentatia noastra zilnica intra un mare numar din aceste produse, multe din ele îsi pierd, prin prelucrarea in „mica industrie casnica”, o bună parte din proprietatile terapeutice.
Din comoditate sau din necunoastere, folosim din ce in ce mai putne cruditati care, comparativ cu fructele si legumele prelucrate, au o valoare nutritiva si terapeutica mult mai mare.
O gama intreaga de vitamine, enzime, fitohormoni si alte substante active se inactiveaza prin fierbere.
Tot prin fierberea legumelor direct in apa, o mare parte din sarurile minerale şi microelementele utile organismului sunt extrase si indepartate.
De aceea, este preferabila pepararea acestora prin procedeul fierberii in abur
De multe ori, uitam sau neglijam si intrebuintarea partii celulozice din legume sau fructe, pe care, de obicei, o indepartam, fara a cunoaste faptul ca si celuloza are valoare in mentinerea sanatatii. Desi organismul uman nu poate metaboliza celuloza, ea are actiune laxativa si constituie partea de fibre necesare bunei functionari a organismului. Prin aceasta actiune, celuloza este unul din factorii ce contribuie indirect la prevenirea cancerului de colon.
Daca de la fructe si legume indepartam coaja, din graul macinat aruncam tarata, uitand de faptul ca exact sub coaja bobului de grau sunt sintetizate pretioase vitamine, cum ar fi, de pilda, vitaminele din complexul B.
Multe dintre produsele vegetale au un conţinut ridicat in substante active terapeutice, ceea ce le confera si calitatea de a fi baza de materii prime in industria de medicamente.
Astfel, Usturoiul* se utilizează în compoziţia unor medicamente hipotensive, iar fructele de Afin sunt valorificate prin producerea Difebiomului (indicat in fragilităatle capilare).

Cantitatea cea mai mare de protide se gaseste în Soia. Astfel, în 100 g faină de Soia integrala se gasesc 37 protide, 21 g grasimi, 26 g glucide care, insumate, reprezinta sub raport energetic 469 kilocalorii. Ratia zilnica de proteine pentru un adult este de 60-100 g, cantitate optima.
Sursele principale de grasimi se gasesc atat în produsele de origine animala, cat si in cele de origine vegetala, diferenta dintre ele fiind de ordin calitativ. Grasimile vegetale, în care predomina acizii grasi nesaturati, mult mai usor asimilabili de organismul uman, sunt superioare grasimilor animale in care acizii grasi saturati sunt majoritari.”

Sursa foto

Leave a Reply

Your email address will not be published.