Analiza destinului

lan grau
De cate ori suntem nemultumiti de viata spunem: “Cu ce am gresit de sunt pedepsit de Dumnezeu?” sau: “N-am avut niciun noroc in viata.” Facem raspunzator de viata noastra pe altcineva; suntem niste victime peste care trece un tavalug implacabil. In cartea sa “Terapia destinului”, Vasile Andru demonteaza aceasta teorie, ne spune ca de fapt putem interveni in destinul nostru, iar primul pas este “analiza destinului”.

Cum putem face aceasta analiza? Urmarind cursul vietii noastre cu toate actiunile ei, mai pozitive, altele mai negative. Destinul este dat de o actiune facuta cu stirea noastra care reflecta generozitate, daruire, numita “slujirea” si dintr-o actiune inconstienta, o pofta bolnavicioasa, o asuprire sau suprimare a semenului, numita “siluire”. In functie de ce alegem, “slujirea” sau “siluirea”, se creioneaza si destinul nostru. “Siluitorii impartesc bogatia pamantului si produc frustari. Slujitorii sunt putini dar aproape destui ca sa mentina speranta in salvarea omului.” Dupa cum spune Szondi “destinul este totalitatea posibilitatilor existentiale, mostenite si care pot fi liber alese.”

Omul dispune de liberul arbitru; el este incorsetat de poruncile ancestrale, de mostenirea ereditara, dar si poate sa-si controleze actiunile, lucru foarte dificil de altfel. Putini sunt cei care au facut-o dintr-o vocatie exceptionala, majoritatea si-au modificat destinul, obligati de o situatie limita, de o trezire brusca a constientei. Freud spunea: “Destinul este proiectia tardiva a tatalui.”; cu alte cuvinte copilul are destinul parintilor si a stramosilor sai. Dar prin purificarea purificarea mintii se poate arde negativitatea.

Totul este sa constientizam si apoi sa luptam impotriva deviatiilor de soarta. Astfel, o boala ereditara, de care a murit un parinte al nostru, poate fi evitata daca nu vom face aceleasi greseli, daca vom sti sa ne schimbam stilul de viata. Raul sortii este acea “akedia” din greaca, “spleen” din engleza, sau in romana, “tanjire’, adica acea oboseala psihica, acea tendinta de a renunta, ceea ce duce la incapacitatea de a ne bucura plenar de viata.

Prin alegerea unei vieti active, alegerea slujirii semenului nostru vom putea scapa de acest sentiment negativ, putem intrerupe karma, putem sa ne aproiem de Dumnezeu, de “Biserica slujitoare”. Sa recurgem la autocunoastere si autoeducare pentru a ne localiza slabiciunile si pentru a lupta impotriva lor.
Aroganta este o boala yang, a celor nascuti din parinti obositi, egoisti, zgarciti, intelectualisti; bolnavii yin sunt dezlanati si risipitori, mint adesea. Daca ne-am intoarce in “noi insine” , daca ne-am debarasa de aceste defecte, cu care nu ne-am nascut ci le-am capatat pe parcursul vietii, am fi mult mai fericiti, am descoperi ca am luptat o viata pentru niste lucruri fara valoare si inutile, cand de fapt cel mai important era sufletul nostru.

Leave a Reply

Your email address will not be published.