Informatiile urmatoare exista de ceva timp pe mailul meu, m-am gandit sa le impartasesc pentru ca sigur vor ridica niste semne de intrebare cititorilor fideli si obisnuiti sa aiba grija de mintea si de trupul lor, dar si sa nu permita altora sa profite de sanatatea si banii lor. Se pare ca in Occident exista o intreaga literatura de specialitate, adica anti-marketing agresiv, prin care se informeaza oamenii asupra capcanelor intinse de colosii farmaceutici. Asa cum marketingul lor incearca sa gaseasca orice modalitate de a vinde pastile oamenilor sanatosi, la fel si noi incercam prin orice mijloace sa ne informam si astfel sa ne putem feri de pericolele dezinformarii.
Cu treizeci de ani in urma, parea o gluma. In pragul pensionarii, Henry Gadsden , managerul colosului farmaceutic “Merck”, se confesa revistei”Fortune”, aratandu-si dezamagirea ca uriasul potential de productie al firmei sale este destinat doar bolnavilor. El visa ca “Merck” sa devina un
fel de “Wrigley” si,… dupa modelul marelui producator si distribuitor de guma de mestecat, sa “vanda la toata lumea”. Inclusiv oamenilor sanatosi.
Trei decenii mai tarziu, visul raposatului Gadsden a devenit realitate.Strategiile de marketing ale marilor firme farmaceutice tintesc din ce in ce mai agresiv catre oamenii sanatosi. Suisurile si coborasurile vietii devin tulburari mentale; slabiciuni sau stari mai proaste, altminteri dintre cele
mai obisnuite, sunt transformate in afectiuni infricosatoare, si din ce in ce mai multi oameni normali ajung bolnavi peste noapte.
Intr-o carte din 2005, “Selling Sickness. How Drug Companies Are Turning Us All Into Patients”, Alain Cassels (cercetator in politica medicamentelor, laUniversitatea Victoria din Canada ) si Ray Moynihan (journalist specializat in sanatate) fac o radiografie necrutatoare a strategiilor de marketing cinice, atunci cand nu sunt pur si simplu criminale, ale producatorilor de medicamente. Cei doi cercetatori dezvaluie cum, prin campanii de promovare concertate, industria farmaceutica mondiala, cu o cifra de vanzari de circa 500 miliarde dolari anual, exploateaza perfid temerile cele mai profunde ale omului: de moarte, de subrezire fizica, de boala, etc. Pe masura ce, in tarile dezvoltate, majoritatea locuitorilor se bucura de o viata mai lunga, mai sanatoasa, mai dinamica, cu atat campaniile publicitare ii transforma pe cei grijulii cu sanatatea lor, in panicati pur si simplu. Probleme minore sunt descrise ca tulburari extrem de grave, care necesita ingrijiri grabnice. Astfel, timiditatea se transforma in “anxietate sociala”, iar tensiunea premenstruala devine “tulburare disforica premenstruala”. Simplul fapt de a fi expus la un risc patologic devine patologie in sine. Epicentrul acestui tip de comert sunt Statele Unite. Americanii reprezinta 5% din populatia lumii, dar primesc 50% din medicamentele prescrise pe glob. Cheltuielile populatiei cu sanatatea s-au dublat in ultimii sase ani, din cauza ca preturile la medicamente cresc dramatic, dar mai ales pentru ca doctorii prescriu din ce in ce mai mult.
Aceeasi maladie cu alta palarie
Americanul Vince Parry este un guru al acestui tip de marketing. Intr-un articol intitulat uluitor “Arta de a cataloga starea de sanatate” (The Art of Branding a Condition – in Medical Marketing & Media, Londra, mai 2003), Parry explica metodele prin care firmele sale “favorizeaza crearea”
tulburarilor medicale:
– reevaluarea starii de sanatate;
– redefinirea unor boli cunoscute de mult si rebotezarea lor;
– crearea unor disfunctii din nimic;
Preferatele lui Parry sunt disfunctia erectila, deficitul de atentie la adulti si sindromul disforic premenstrual. Cu o sinceritate dezarmanta, Vince Parry descrie modul in care companiile farmaceutice definesc conditiile pentru crearea pietei pentru produse precum Viagra sau Prozac.
Sub patronajul firmelor de marketing, experti medicali si guru precum Parry se asaza la aceeasi masa pentru a descoperi “idei noi despre boli si stari de sanatate”. Totul este ca acestea sa li se prezinte potentialilor clienti intr-o maniera noua, inedita. Un raport al Business Insights, destinat
conducatorilor de multinationale din sectorul farmaceutic este inca si mai clar: Capacitatea de “a crea piete pentru boli noi” se traduce in cifre de vanzare de miliarde de dolari.
Una dintre strategiile cele mai performante, potrivit raportului, este de a schimba modul in care oamenii privesc afectiunile banale. Ei trebuie “convinsi” ca “probleme acceptate pana acum ca usoare disconforturi” necesita “interventia medicului”. Acelasi raport are si o concluzie optimista pentru viitorul industriei farmaceutice: “Anii care vor veni vor fi martorii crearii bolilor nasite de firme”. Este evident dificil sa trasezi o linie intre omul sanatos si omul bolnav. Dar este la fel de
evident ca, cu cat se extinde aria de definire a unei patologii, cu atat ea va atinge mai multi bolnavi potentiali. Si cu atat mai mult vor creste vanzarile de medicamente.
Deseori, afirma Cassels si Moynihan, expertii medicali care redacteaza protocoalele de tratament (acestea cuprind suma tehnicilor ce trebuie aplicate in functie de cazul aflat sub ingrijire) sunt in acelasi timp platiti de industria farmaceutica. Iar industria prospera daca protocoalele le favorizeaza vanzarile. Potrivit acestor experti, 90% dintre americani sufera de o tulburare numita…hipertensiune arteriala; aproape jumatate dintre americance sufera de disfunctia botezata FSD (disfunctie sexuala
feminina); iar 40 de milioane de americani ar trebui urmariti atent din cauza nivelului ridicat al colesterolului. Bineinteles, toate aceste maladii sunt vindecabile cu medicamente. Iar metodele de preventie sunt trecute in plan secundar.
Racolarea medicilor agenti publicitari
Medicul generalist Des Spence povesteste in “British Medical Journal” din iulie 2008 cum a fost contactat pentru a participa la o specializare care ar fi trebuit sa faca din el un expert intr-o maladie nascocita de imaginatia industriei. Universitatea la care preda i-a transmis lui Spence oferta unei
firme in care scria: ” cautam lideri de opinie (…) a caror munca va trebui sa influenteze gestionarea si terapia viitoare ale disfunctiei sexuale feminine (…) prin dorinta hipoactiva.” Firmele care au o boala de inventat pentru a crea o piata pentru un anumit medicament racoleaza medici pe care
ii folosesc intr-o schema de marketing cu scopuri stabilite dinainte si in care slujitorii lui Hipocrate nu au nici un fel de libertate de miscare. Totul, evident, in schimbul unor avantaje financiare, dar si al prestigiului, notorietatii, pecare o asemenea campanie o aduce. Dar, “partea cea mai neplacuta in toata aceasta poveste”, continua Spencer, “este lipsa oricarei legitimitati medicale a disfunctiei sexuale feminine prin dorinta hipoactiva. (…) Industria trebuie sa transforme aceasta disfunctie
banuita, in boala grava. Iar pentru aceasta e important sa existe o acoperire mediatica, marturii ale celebritatilor, dar mai ales sacrosancti experti medicali care legitimeaza totul.
“Expertii” estimeaza ca 40% dintre femei ,sufera’ de aceasta ,boala’. Iata un exemplu de simplificare numai buna pentru a fi citata peste tot! Uneori aceasta ,problema’ este prezentata ca un aspect al luptei feministe, cand, de fapt, e vorba doar de manipulare cinica. Deseurile pe care le produce
acest tip de activitate farmaceutica otravesc viata prin mesajul pe care-l vehiculeaza: slabiciunea dvs. (tristete, calvitie, libido in scadere etc) este automat simptom de boala” – conchide medicul din Glasgow . Continue reading “Stiinta manipularii consumatorilor de medicamente”