spritual being 2

Poezie frumoasa si adevarata

copiiAceasta poezie este scrisa la intrarea in biserica de la Sadinca, jud. Sibiu, loc unde s-au pus bazele unei mici manastiri condusa de parintele-calugar David. Este o poezie atat de frumoasa pe cat de adevarata care descrie cu fidelitate efemeritatea vietii. Sensibilitatea se desprinde din aceste versuri si ne face sa ne dam seama de lucrurile cu adevarat importante din viata. Viata ca un tren ce se deplaseaza rapid, cu scurte opriri de unde coboara, pe parcurs, cei pe care-i iubim, nestiind cand va fi randul nostru. Trist, dar foarte frumos scris, si foarte adevarat:

Un lung tren ne pare viata.
Ne trezim in el mergand,
Fara sa ne dam noi seama,
Unde ne-am suit si cand.
Fericirile sunt halte,
Unde stam cate-un minut,
Pana bine ne dam seama,
Suna, pleaca, a trecut.
Iar durerile sunt statii!
Lungi, de nu se mai sfarsesc
Si in ciuda noastra parca,
Tot mai multe se ivesc.
Arzatori de nerabdare,
Inainte tot privim,
Sa ajungem mai degraba
La vreo tinta ce-o dorim. Continue reading “Poezie frumoasa si adevarata”

spritual being 2

Virginia Satir despre sanatate

carte virginia satirVirginia Satir este o psihoterapeuta americana, autoare a multor carti despre terapia familiei, este initiatoare a unor teorii ce stau la baza programarii neuro-lingvistice. Prima oara cand am auzit de aceasta autoare a fost din interviurile lui Richard Bandler, care intotdeauna a vorbit cu o mare admiratie despre ea. Iar cine l-a citit pe Bandler (autor a multor carti de Nlp) stie ca el isi exprima rareori admiratia fata de cineva, mai ales cineva din acest domeniu (al psihologie)i. Asa ca mi-am zis ca trebuie sa fie o autoare tare buna.
Aceasta carte “Arta de a fauri oameni”, este intr-adevar utila, si practica, in sensul ca toate capitolele sunt la obiect, sunt usor de inteles si chiar folosesc…cam oricui. Desi subtitul este “Psihologia familiei”, nu trebuie sa fii preocupat neaparat de aceasta ca sa citesti aceasta carte. Mai jos am extras un fragment in care Virginia Satir vorbeste despre sanatate, pentru ca este interesant sa vedem cum vede un psihoterapeut acest aspect:

“Pe masura ce aflam mai multe despre propria noastra persoana, imbunatatirea si intretinerea starii de sanatate devin esentiale. Pentru a crea cel mai bun scenariu posibil pentru o sanatate si o stare de bine totale, trebuie:

1. Sa ii acordam corpului ingrijire, atentie, exercitii si iubire.

2. Sa ne dezvoltam intelectul invatand cum anume se invata si inconjurandu-ne cu idei, carti si activitati stimulatoare, cu experiente din care sa putem invata, cu oportunitati de a intra in dialog cu altii.

3. Sa ne dam voie sa ne imprietenim atat de tare cu sentimentele noastre, incat acestea sa actioneze pentru noi si nu impotriva noastra.

4. Sa ne dezvoltam simturile, sa ne invatam cum sa le ingrijim, sa le percepem si sa folosim ca pe niste cai vitale pentru a aduce lucrurile in interiorul nostru.

5. Sa dezvoltam modalitati armonioase de a rezolva problemele si conflictele care sa promoveze dezvoltarea, sa construim relatii congruente si sanatoase. Continue reading “Virginia Satir despre sanatate”

spritual being 2

Am murit şi m-am descoperit pe mine însămi

am murit si m-am regasitO carte deosebita scrisa de un om deosebit, Anita Moorjani, care aproape a murit, iar toata aceasta experienta in apropierea mortii a facut-o sa realizeze importanta trairii vietii pe deplin. Bolile sunt diferite, iar bolnavii de cancer au unele lucruri in comun, majoritatea au frustrari diverse. Boala nu vine din prea multa fericire, viata are multe incercari iar felul in care reactionam la ele difera, pentru ca unii sunt mai puternici ca personalitate, iar altii mai sensibili. Unii au mai multe responsabilitati pe care ar vrea sa nu le aiba, iar rezistenta la incercarile vietii e cea mai problematica, pentru ca atunci cand acceptam tot ceea ce vine si vedem partea pozitiva, e mai usor sa trecem peste orice.

Anita facea parte din categoria oamenilor sensibili, care a avut incercari, si a raspuns la ele interiorizandu-se. Si-a pus o masca si a incercat sa faca tuturor pe plac. A avut o prietena si o ruda care s-au imbolnavit de cancer, si a trait cu frica de boala, mai exact cu frica de cancer. Isi facea probleme ce sa manance, cum sa faca sa ramana sanatoasa, si tocmai acest stres a imbolnavit-o. Aceasta explica chiar ea in carte. Autoarea descrie viata ei pana in momentul aparitiei bolii, cat si perioada de dupa, si experienta in apropierea mortii. Descrie iubirea, pacea si lumina din lumea de dincolo, cat si intalnirea cu tatal sau mort, si prietena (cea care murise de cancer) care au incurajat-o sa se intoarca in corp si sa traiesca viata fara frica. I-a fost foarte greu sa paraseasca locul acela luminos, plin de iubirea aceea neconditionata, dar si-a dat seama ca daca ea ar muri, si sotul ei, pe care il iubea mult, ar fi murit la scurt timp dupa ea. A realizat ca toate lucrurile si toti oamenii sunt conectati, sufletele lor, si ca moartea ei ar avea un impact negativ. Asa ca s-a intors in corp, si a povestit lucruri pe care ar fi fost imposibil sa le stie, spre mirarea tuturor. Stia ce vorbisera asistentii langa patul ei, stia detalii pe care doctorul le spusese parintilor ei pe holul spitalului, stia ca fratele ei era in avion din India spre Hong Kong si isi facea griji daca o sa o mai prinda in viata. Dupa spusele ei in starea aceea in care intrase (near death experience) stia tot ce avea legatura cu ea, ceea ce lumea gandea, de asemena putea sa vada si prezentul si viitorul ca si cum s-ar fi derulat totul in acelasi timp.

Obisnuiam sa fiu genul de persoana care facea pe plac celorlalti, si intotdeauna i-am pus pe ceilalti pe primul loc, fiindu-mi frica sa fiu eu insumi. Intotdeauna incercam sa fiu cineva altfel decat eram cu adevarat, si intotdeauna ma simteam secatuita de puteri facand si tot facand lucruri pentru altii. Am crezut intotdeauna ca era egoist din partea mea sa-mi urmaresc obiectivele atunci cand altii aveau nevoie de mine. Dar acum inteleg ca nu este deloc egoist ca nevoile mele sa fie indeplinite mai intai, si de fapt, sunt pe pamant ca sa fiu eu insami. Iar atunci cand eu ma simt realizata pe plan personal, acest lucru ma face sa ma simt mai sanatoasa, mai fericita, mai generoasa si mai putin dependenta de ceilalti. Am inteles de asemenea ca daca incercam in mod constant sa fim cineva care nu suntem, lumea va fi privata de cel care suntem noi de fapt!

E o poveste impresionanta, nu voi mai dezvalui din ea, pentru ca cititul ei vindeca, intr-un fel subtil. Iti schimba viata in masura in care iti dai seama responsabilitatea pe care o ai tu in fata vietii, a bolii. Toate gandurile pe care le ai au o energie, iar energia aceasta are un efect asupra corpului tau. Daca ai ganduri pline de lumina si iubire acestea te pot transforma pe tine, corpul tau si viata apropiatilor tai. Realizezi ca fiind bun doar cu altii, neglijandu-te, tulburi un echilibru, nu esti corect fata de tine. Fiind sincer cu tine, luandu-ti viata in propriile maini, vei ramane centrat, si ai mai multe sanse sa fii sanatos. Practicand meditatia, linistindu-ti gandurile, nu vei mai fi stresat si-ti reduci dramatic sansele de a te imbolnavi.
Acceptand sa faci lucruri doar pentru a face pe plac la altii te tradezi pe tine insuti. Atunci cand te iubesti cu adevarat si te accepti asa cum esti, iti va fi imposibil sa te mai stresezi asa mult sau sa faci lucruri care iti pun viata in pericol. Continue reading “Am murit şi m-am descoperit pe mine însămi”

spritual being 2

Meditatie pentru abundenta

abundentaA crea un echilibru intre spiritualitate si prosperitate este foarte important. Banii sunt o forma de energie care poate fi folosita in scopuri bune atunci cand fluxul ei este pozitiv. Daca ai bani din belsug, atunci ii poti ajuta pe altii in cautarile lor spirituale, emotional si fizic sau in oricare aspect al vietii lor. Atunci ciclul a da/a primi se repeta. Cu cat oferi mai mult, cu atat vei primi mai mult.
De altfel, atunci cand ai dificultati financiare, devii foarte preocupat de tine insuti, nu te poti concentra decat asupra ta si a problemelor financiare (plata chiriei, facturilor, datoriilor). Nu poti vedea dincolo de propriul stres. Unii oameni inca mai au vechea programare ca “banii sunt ceva rau”, foarte daunatoare. Ei trebuie sa isi schimbe modul de a gandi. Banii pot face mult bine. Amintiti-va, banii sunt o forma de energie care poate curge in ce directie alegem.
Adesea simtim ca meritam banii mai mult daca stim ca putem ajuta pe altii. Avand surplus financiar avem posibilitatea de a ne crea karma buna.
Pentru a mari prosperitatea putem recita zilnic aceasta meditatie pentru prosperitate a lui Master Choa Kok Sui. Cel mai indicat ar fi sa o facem dupa meditatie pentru a avea un flux mai curat de energie. O puteti recita oridecate ori simtit nevoia sa va afirmati abundenta si prosperitatea:

Daruind primim
Semanam abundenta
Si culegem abundenta
Aceasta este Legea Divina

Pentru ca daruiesc si impart cu generozitate si abundenta
Viata mea este binecuvantata cu prosperitate
materiala si finanaciara.

Banii vin la mine cu usurinta , constant
si in abundenta.
Tot ce investesc se intoarce la mine
Multiplicat. Continue reading “Meditatie pentru abundenta”

spritual being 2

Cum sa-ti faci prieteni

cum sa ti faci prieteni“How to make friends” este o carte scrisa de Ruth Macconville, destinata, in mod surprinzator, copilor cu varsta intre 9-12 ani. Este structurata in 26 de capitole, avand ilustratii si exercitii pentru copii. O carte destinata profesorilor care sa-i indrume pe cei mici cum sa socializeze si sa-si faca noi prieteni. Acum suntem mari, dar atitudinea fata de ceilalti si capacitatea de a ne mentine prietenii, vin din copilarie. Totusi putem sa ne mai revizuim aceste atitudini, si sa-i invatam si pe cei mici, si de ce nu…sa invatam si noi o data cu ei:

1. Sunt ok si tu esti ok. Este important sa ai o atitudine pozitiva fata de ceilalti dar totul incepe cu o parere buna despre tine. Cum poti astepta sa te placa cineva daca tu nu te placi? “Sunt ok” este atitudinea increderii in sine. Cei ce au o atitudine proasta catre ceilalti si catre sine nu sunt o companie prea placuta pentru nimeni.

2. Opreste-te si gandeste-te. De multe ori suntem refuzati, ne sunt ranite sentimentele, si primul lucru este sa ne oprim si sa ne gandim bine la situatie. Respira si da-ti seama ca si persoana din fata ta a fost ranita in alta situatie iar acum ea duce mai departe aceasta situatie, dand inapoi ce a primit si ea la randul ei. Nu o lua personal, nu jigni si nu ataca, doar incearca sa intelegi si sa fii politicos. Te poate ajuta sa vizualizezi un semafor cu lumina rosie pentru a te opri din a fi agresiv, lumina galbena pentru a respira si a realiza cum stau de fapt lucrurile. Iar lumina verde este cea care te va atentiona ca esti pregatit pentru niste vorbe diplomate si aplanatoare.

3. Fa complimente. Pentru a ne face prieteni trebuie sa fim pregatiti sa observam lucrurile pozitive intr-o persoana si sa pornim de acolo. Este esential sa fim sinceri. De asemenea nici prea multe complimente nu sunt bune, pentru ca vor parea linguseala. Cu bun simt si intuitie putem sa stabilim un raport frumos cu ceilalti, observand si complientand aspectele frumoase ale celorlalti.

4. Fii diferit.
Avem roluri diferite in comunitate, si trebuie sa nu ne fie teama sa fim diferiti. De asemenea ne alegem prietenii in functie de diferite calitati, si rolurile pe care ei le au in viata noastra. Avem prieteni buni, mai distanti, si cunostinte, dar in centru suntem noi insine si noi trebuie sa ne fim cel mai bun prieten. Asa ca avem diferiti prieteni cu diferite calitati, si trebuie sa acceptam ca ei chiar sunt diferiti de noi. M. este prietenul care ma asculta intotdeauna, A. este cel care ma face sa rad cand am nevoie, V. e cel care ma ajuta cand dau de greu.

5. Fii empatic –gandeste-te la cum se simt ceilalti. Atunci cand spui ceva opreste-te sa analizezi ce impact are asupra altora.

6. Fii corect. Ajuta, imparte cu ceilalti cand ai mai mult decat ei.

7. Revino-ti repede, atunci cand cineva te jigneste sau are un punct de vedere diferit, nu ataca si tu. Acorda-I acelei persoane inca o sansa.

8. Ajuta-te. Stabileste-ti un scop, vezi unde te situezi si ce trebuie sa faci ca sa-ti atingi scopul.

9. Fa invitatii. Invita-ti prietenii la film, in parc, organizeaza petreceri unde sa va simtiti bine. Aceste invitatii sunt o modalitate prin care prietenii tai isi dau seama ca sunt importanti pentru tine si iti face placere sa petreci timp cu ei.

10. Refuza frumos. Atunci cand esti invitat de un prieten si nu poti ajunge, refuza intr-o maniera cat mai placuta, care sa il ajute pe prieten sa se simta mai bine chiar dca e refuzat.

11. Deschide conversatii. Nu-ti fie frica sa intri in vorba cu cineva cu care ai vrea sa discuti. In primul rand calmeaza-te si spune-ti ceva pozitiv in minte. Al doilea lucru este sa zambim si sa-i salutam, si sa facem cunostinta. Cel mai important lucru este sa observam reactia celuilalt, daca raspunde la salut cu un zambet, sau dimpotriva cu o fata furioasa sau deranjata de abordare.

12. Rezolva conflictele cu calm. Nu te enerva, nu tipa. Gandeste-te la solutii pentru probleme, si incearca sa folosesti “Eu” mai mult in loc de “Tu”, pe scurt, nu reprosa, incearca sa redai situatia din punctul tau de vedere, pentru a-l face pe prietenul tau sa te inteleaga. Continue reading “Cum sa-ti faci prieteni”

spritual being 2

Cele trei porti

drum potecaUn rege avea un fiu destept si curajos. Ca sa-l pregateasca pentru a infrunta viata, il trimise la un batran intelept.

– Lumineaza-ma: ce trebuie sa stiu in viata?

– Vorbele mele se vor pierde precum urmele pasilor tai pe nisip. Dar o sa-ti dau totusi cateva sfaturi. In drumul tau prin viata vei intalni trei porti. Citeste ce scrie pe fiecare dintre ele. O dorinta mai puternica decat tine te va impinge sa le urmezi. Nu incerca sa te intorci, caci vei fi condamnat sa retraiesti din nou si din nou ceea ce incerci sa eviti. Nu pot sa-ti spun mai mult. Tu singur trebuie sa treci prin asta, cu inima si cu trupul. Acum du-te! Urmeaza drumul acesta drept din fata ta.

Batranul intelept disparu si tanarul porni pe drumul vietii.

Nu dupa mult timp, se gasi in fata unei porti mari, pe care se putea citi: SCHIMBA LUMEA.

Asta era si intentia mea, gandi printul, caci chiar daca sunt lucruri care imi plac pe aceasta lume, altele nu-mi convin deloc.Atunci incepu prima sa lupta. Idealul sau, abilitatea si vigoarea sa il impinsera sa se confrunte cu lumea, sa intreprinda, sa cucereasca, sa modeleze realitatea dupa dorinta sa. El gasi placerea si betia cuceritorului, dar nu si alinarea inimii. Reusi sa schimbe cateva lucruri, dar multe altele ii rezistara. Anii trecura. Intr-o zi il intalni din nou pe batranul intelept, care-l intreba:

– Ce-ai invatat tu pe acest drum?

– Am invatat sa deosebesc ceea ce e in puterea mea de ceea ce imi scapa, ceea ce depinde de mine de ceea ce nu depinde de mine.

– Bine, zise batranul. Utilizeaza-ti fortele pentru ceea ce sta in puterea ta si uita ceea ce-ti scapa printre degete. Si disparu.

Putin dupa aceasta intalnire, printul se gasi in fata celei de-a doua porti pe care statea scris: SCHIMBA-I PE CEILALTI.

Asta era si intentia mea, gandi el. Ceilalti sunt sursa de placere, bucurii si satisfactii, dar si de durere, necazuri si frustrari. El se ridica deci contra a tot ce-l deranja sau nu-i placea la cei din jurul sau. Incerca sa le patrunda in caracter si sa le extirpeze defectele. Aceasta fu a doua lupta a sa. Intr-o zi, pe cand medita asupra utilitatii tentativelor sale de a-i schimba pe ceilalti, il intalni din nou pe batranul intelept, care-l intreba:

– Ce ai invatat tu, deci, pe acest drum?

– Am invatat ca nu ceilalti sunt cauza sau sursa bucuriilor sau necazurilor, a satisfactiilor sau infrangerilor mele. Ei sunt doar prilejul, ocazia care le scoate la lumina. In mine prind radacina toate aceste lucruri.

– Ai dreptate, spuse batranul. Prin ceea ce ceilalti trezesc in tine, ei te descopera in fata ta. Fii recunoscator celor care fac sa vibreze in tine bucuria si placerea, dar si celor care fac sa se nasca in tine suferinta sau frustrarea, caci prin ei viata iti arata ce mai ai inca de invatat si calea pe care trebuie s-o urmezi.

Nu dupa multa vreme, printul ajunse in fata unei porti pe care scria: SCHIMBA-TE PE TINE INSUTI.

Daca eu sunt cauza problemelor mele, atunci inseamna ca asta imi ramane de facut, isi zise el si incepu lupta cu el insusi. El cauta sa patrunda in interiorul sau, sa-si combata imperfectiunile, sa-si inlature defectele, sa schimbe tot ce nu-i placea in el, tot ce nu corespundea idealului sau. Dupa cativa ani de lupta cu el insusi, dupa ce cunoscu cateva succese dar si esecuri si rezistenta, printul il intalni iarasi pe batranul intelept, care-l intreba:

– Ce ai invatat tu pe acest drum? Continue reading “Cele trei porti”

spritual being 2

Serghei Lazarev despre cauzele bolilor

s.n. lazarevCu ceva timp in urma aparea in Rusia, concomintent la doua edituri diferite, “Karma sau armonia dintre fizic, psihic si destin” o carte care prin argumente intemeiate pe fapte concrete, a dinamitat intreg edificiul filozofiei materialiste afirmand si demonstrand cu fapte greu de contrazis prioritatea spiritului asupra materiei. Autorul lucrarii, Serghei Nikolaevici Lazarev, un cunoscut bioenergetician rus, a facut o descoperire care ar putea revolutiona intreaga conceptie contemporana asupra diagnosticarii si tratarii bolilor.
Iata care sunt, in viziunea lui S.N. Lazarev, cauzele care duc la aparitia bolilor:

Prima cauza:
Multe procese care au loc acum in viata sunt indreptate spre eliminarea blocajelor dintre constiinta si subconstientul omului. Tot ce patrunde in subconstient constituie un ghid al actiunilor si incepe sa functioneze activ.
Daca cu 100-150 de ani in urma absolutul subconstientului era in principal apanajul artei, filozofiei, al catorva scoli ezoterice, in prezent acestui process i s-a raliat medicina.
Logica constiintei umane este orientata catre supravietuirea corpului fizic. Logica subconstientului, catre pastrarea si dezvoltarea structurilor spirituale. De aceea incercarile de substituire mecanica a acestora in cele mai multe cazuri duc la disparitia uneia din aceste doua componente.
Acum subconstientul omului asimileaza murdaria energetica cu o viteza neinchipuita si nu doar pentru ca unii incearca sa patrunda in el ci si pentru a ti se bloca subconstientul.
Sentimentele si trairile negative care patrund in subconstient, nu mai pot fi controlate de om si intrucat sanatatea fizica este strans legata de subconstient, apar niste dependente complicate si niste urmari grave.
Cercetarea structurilor karmice demonstreaza in mod elocvent la nivelul energetic porunca biblica: “Respecta pe tatal tau si pe mama ta ca sa se prelungeasca zilele tale pe Pamant…”
Raporturile fata de mama si tata trebuie sa fie intotdeauna cele respectate. Codul legilor si regulilor care a existat in societate in toate veacurile proteja impotriva destramarii celor mai fine structuri ale campurilor oamenilor. Acum toate acestea sunt pierdute.
Relatiile dintre oameni sunt determinate de niste coduri ale campurilor lor. Campul fiecarui om contine cate un set de programe care determina interrelatiile sale cu lumea si cu oamenii. Sentimentele de dragoste, ura, suparare pe care le nutresc cei din jur fata de om corespund cu strictete ce ceea ce-i sadit in karma acestuia. De aceea exista oameni care sunt in permanenta jigniti, care sufera traumatisme, care sunt invidiati, etc. In campul omului sunt continute programe informationale ale atitudinilor fata de ele si programe ale atitudinii acestuia fata de alti oameni. Cand impotriva noastra se intreprinde ceva neplacut nu e bine sa raspundem in acelasi fel. Ne putem opune doar la nivel fizic insa la nivelul campului si la nivelul spiritual trebuie sa ne pastram intotdeauna o atitudine de smerenie, de blandete, sa manifestam iubire fata de oameni si sa tinem minte ca orice neplacere este cauzata de imperfectiunea noastra. Acest lucru ne curata karma, ne fereste de boli, ne amelioreaza destinul si sanatatea copiilor.
Irascibilitatea in raporturile cu oamenii, rautatea constituie o tentativa de atac bioenergetic nu numai asupra unui individ ci si asupra Universului, provocand deformatii ale structurii campului. “Rugati-va pentru cei ce va blestema si binecuvantati-i pe cei care va urasc…”. Aceasta e cea mai puternica aparare impotriva nenorocirilor, bolilor si a aceea ce numim “deochi”.
Foarte multe boli sunt puse in legatura cu faptul ca oamenii nu stiu cat e de periculos ca in perioadele de puternic avant sufletesc, cand sunt indragostiti, de exemplu, iar nivelul energetic al omului creste brusc, sa emane ganduri si stari emotionale negative.
Enurezisul nu e o boala ci primul semnal al unor puternice nereguli ale structurilor spirituale ale copilului. Este o bomba cu explozie intarziata care nu e obligatoriu sa se manifeste sub forma de boala la copil ci poate aparea si sub forma de soarta nefericita a copilului sau de structuri emotionale si psihice deformate.
De aceea orice sentiment al jignirii care a intrat la o mare adancime sau de care omul nu se poate debarasa timp indelungat reprezinta un mare pericol. Oamenii au incercat in mod intuitiv sa dezamorseze aceasta bomba, sa scape de sentimentul de suparare. Modalitatile au fost plansul, spartul veselei, injuraturile. Atunci cand insa supararea este tinuta timp indelungat ea devine de cateva ori mai periculoasa si loveste nu doar in cel care o tine dar si in copii lui. Oamenii sanatosi nu-si permit sa tina suparari. In iudaism si crestinism exista Duminica Iertarii cand omul cere iertare pentru toate ofensele si nedreptatile pe care le-a savarsit cu voie sau fara de voie. Daca acest lucru se face cu sinceritate atunci intra in functiune mecanismul caintei si are loc autopurificarea in subconstient.
Din pacate sensul caintei este inteles intr-un mod gresit in prezent. Cainta este inainte de toate nu un sir de remuscari sterile. A te cai inseamna a-ti indrepta toate fortele asupra propriei schimbari si niciodata sa nu-ti mai repeti greselile. In timpul caintei are loc ruperea lantului de cauze si efecte in care o fapta trage dupa sine pe urmatoarea. In iudaism cel care se caieste sau in crestinism talharul rastignit pe cruce care se pocaieste se pot ridica mai sus decat un sfant pentru ca ei au nevoie de eforturi de zeci de ori mai mai mari decat un om cu karma curata pentru a trai intreaga viata in sanctitate.
Rudele noastre si chiar animalele domestice depind de noi iar daca incalcam legile eticii, acestia pot fi pedepsiti impreuna cu noi.
Constiinta omului e ca o mica rotita ce poate fi rotita prin eforturi nu prea mari inainte si inapoi. Subconstientul e ca o roata imensa si grea care este greu de pornit dar si mai greu de oprit. Stramosii nostri urneau roata subconstientului prin aspiratia catre Dumnezeu, prin iubire si facere de bine. In ultimii 300 de ani noi traim din inertia acestei miscari fara sa depunem eforturi pentru a o mentine. De aceea acum ne poate ajuta numai aspiratia constienta si meintrerupta catre armonia lumii, catre Dumnezeu. Rezervele karmei omenirii sunt epuizate si doar aspiratiile personale ale fiecarui om vor determina gradul sau de protectie impotriva nenorocirilor.

Cauza a doua:
Exista un mare pacat pe care il poate comite un om in viata: sa ucida iubirea pentru ca inainte de a ucide un om trebuie sa ucizi in tine iubirea fata de acel om. Uciderea sentimentului de iubire reprezinta terenul pe care prolifereaza multe crime si nenorociri.
Boala poate indeplini diferite functii. Prima este cea de avertizare. A doua este cea de oprire a activitatii care impiedica dezvoltarea normala a omului iar a treia cea de eliminare a mecanismelor care permit raspandirea informatiei negative. Nu trebuie sa uitam ca suntem celulele unui singur organism imens care se cheama omenire care, la randul lui este o parte a unui sistem unitar, Universul.
In luna a cincea, copilul este intr-o comuniune absoluta cu Dumnezeu si cu Universul. Deoarece pentru o viata normala omul trebuie sa intre periodic in contact cu Universul, el se foloseste pentru aceasta de amintirile din luna a cincea, codate in campul sau. Daca mama sau tatal s-au dezis in acest timp de copil iar in timpul unui scandal intre soti acest lucru se poate intampla si la nivelul subconstientului, in mod automat copilul mosteneste nu numai programul propriilor copii dar si al Universului. Celula poarta programul de distrugere a organismului. Organismul reactioneaza in mod corespunzator. Blocarea acestui program este posibila numai prin aspiratia catre Dumnezeu si printr-o mare iubire. Daca omul nu face acest lucru disparitia familiei este inevitabila.
Copiii au acum capacitati bioenergetice de zeci de ori mai mari decat copii stramosilor nostri. Insa noi acordam prea putina atentie dezvoltarii lor spirituale concentrandu-ne mai ales in directia orientarii lor profesionale, asupra bunastarii materiale viitoare a urmasilor nostri. Pana la nastere fatul interactioneaza puternic cu lumea inconjuratoare. Asupra structurii spirituale si a starii lui fizice exercita o puternica influenta structura spirituala si comportamentul etic al mamei. In luna a cincea, fatul, daca est in comuniune cu Dumnezeu, primeste de la El o suma de calitati. In lunile 3 si 4 femeia trece niste incercari. Acestea pot lua cele mai neasteptate forme si de modul in care acestea sunt trecute depinde caracterul si viata viitorului copil. Orientarea catre valorile spirituale sa fie mai puternica decat toate celelalte tendinte.
Principala informatie ereditara se transmite nu numai prin intermediul campului. Mama este indisolubil legata prin camp de copilul ei si de aceea trairile emotive ale mamei se rasfrang asupra copilului. Daca este vorba de ura, de separare de omul iubit, acest lucru va insemna o adevarata catastrofa pentru el. Structura negativa a campului femeii determina multe din viitoarele nenorociri ale copilului.
Soarta si caracterul viitorului copil se formeaza in campul inforenergetic al parintilor inca inainte de conceptie. In momentul conceptiei ele deja exista si-i determina viitorul. De aceea daca parintii au dubii daca sa dea sau nu nastere copilului, are loc un atac asupra acestor structuri, deformarea lor sau chiar distrugerea lor partiala. Extrem de negativ se repercuteaza asupra structurilor campului viitorului copil planificarea brutala a sexului acestuia, dorinta unuia dintre parinti de a avea numai baiat sau numai fata. Chiar si numai simpla indoiala asupra dorintei de a avea un copil, nemaivorbind de tentativa de a scapa de el, constituie o demolare a destinului sau, a fericirii si sanatatii sale, a structurilor de comunicare si solidaritate cu oamenii.
Este foarte important ca in timpul bolii copilului sa creem conditii pentru insanatosirea lui corecta. Parintii trebuie sa se gandeasca inainte de toate la spiritul copilului si abia dupa aceea la trupul sau. Din acest motiv indoparea copilului cu medicamente si mancare nu poate decat sa-i faca un rau. Cu iubirea poti vindeca dar cu atasamentul poti doar sa faci rau. De aceea in timpul bolii copilului foarte multe depind de comportamentul, de etica si chiar de regimul alimentar al parintilor. Renuntarea la carne, alcool, delicatese, supraalimentarea sunt chiar mai importante pentru parinti decat pentru copii. Orice suparari si reprosuri ale parintilor, unul fata de celalalt cat si fata de lumea din jur, trebuie eliminate. Starea sufleteasca a parintilor este starea sufletului si trupului copilului. Pentru a-l pazi pe copil de boli si necazuri parintii trebuie sa inteleaga lucrul cel mai important: copilul trebuie sa fie sanatos sufleteste.
Lipsa dorintei de a invata apare la copil foarte simplu. In timpul sarcinii mama se debaraseaza de sentimentele fata de sot, de copii sau fata de lumea din jur. Aceasta duce la formarea unui program de renegare a campului informational al Universului care blocheaza capacitatile copilului de a lucra cu informatia. Copilului ii vine greu sa invete si el refuza sa faca acest lucru. O mama iubitoare care nu-si permite si nu permite nimanui sa se indoiasca de sentimentul de dragoste si de comuniune cu Divinitatea, va da nastere unor copii talentati.
Numele dat copilului se intipareste in campul sau bioenergetic si depinde de karma aceluia al carui nume il poarta. Inainte copiilor li se dadeau nume de sfinti deloc intamplator. Karma sacrosanta, pura a sfantului se unea cu cea a copilului protejandu-l si actionand in favoarea lui. Dandu-i copilului numele unei rude, riscam deoarece greselile si viciile sale va trebui sa le ispaseasca cel care i-a luat, odata cu numele, si o parte din karma, copilul adica. De aceea, dandu-i copilului numele unui muritor este necesara blocarea partii negative a karmei, rugandu-ne la Dumnezeu in gand ca in numele copilului sa intre numai ceea ce este luminos, ce aspira spre dragoste, comuniune, noblete, spre Dumnezeu, in numele acelui om in cinstea caruia ne botezam copilul.
Multe femei stiu ca sanatatea li se amelioreaza dupa nasterea copiilor. Iubirea pe care o nutreste mama pentru copil ii innobileaza structurile campului ei ameliorandu-i starea fizica. Dar mai este o cauza pe care oamenii n-o banuiesc. Mama transfera bolile sale copilului, adica tulburarile sanatatii prin care mama isi ispasesete propria karma, trec in campul copilului iar acesta incepe sa fie bolanv. Karma se imparte intre copil si mama. Cum se recunosc deformarile din campul copilului? Copii sufera de alergii, fac des pneumonii, au probleme cu rinichii.
Nu-i promiteti niciodata copilului ca-i veti cumpara delicatese sau jucarii. Copilul trebuie sa se gandesca la satisfactii spirituale. Promiteti-i ca-l veti duce la teatru, la muzeu. Omul viseaza la nivelul unor structuri foarte fine ale campului iar penetrarea in acele zone a ceea ce este material, pamantesc coboara incredibil de jos omul. Faceti-i cadouri cand nu se asteapta. Mama care promite copilului diferite lucruri materiale in schimbul unor rezultate la invatatura sau a cuminteniei face din el un sclav al carui stapan va fi lucrul promis. In acest mod ea, fara sa vrea, creeaza un program de nimicire a tot ceea ce e sfant in favoarea unor avantaje materiale. Aceasta a fost si principala cauza a disparitiei civilizatiilor precedente.
Omul care iubeste nutreste asemenea sentimente incat uciderea lor, in altcineva sau in el, reprezinta o crima imensa. Daca ne luam dupa logica obisnuita, sterilitatea poate fi eliminata prin interventie chirurgicala. Insa distrugand iubirea, sentimentul contactului cu Universul, femeia care ucide iubirea in barbatul care o iubeste distruge structurile spirituale fine atat ale ei cat si ale barbatului. Copilul nascut in astfel de conditii poate avea niste strucutri deformate ale spiritului. Organismul feminin blocheaza aceasta posibilitate, refuza sa conceapa un copil care sa fie grav bolnav sa moara sau sa faca rau altora. Noi consideram in mod obisnuit ca aceasta este o boala si ne luptam cu noi insine, cu propriul organism care incearca sa ne salveze familia de la pieire. “Boala nu te lasa sa pacatuiesti” se spune in Biblie.
Cauza miopiei o constituie deformarea structurilor campului la nivelul capului determinate de sentimentul de ura statual in structurile stabile ale campului uman. Aceste structuri nu dispar dupa interventia chirurgicala de indepartare a miopiei ci continua actiunile distructive la nivelul capului, se transfera asupra astor organe sau asupra paramentrilor spirituali ai omului.
Barbatul si femeia care se iubesc isi imbunatatesc karma, se vindeca pe ei si si copii lor. Continue reading “Serghei Lazarev despre cauzele bolilor”

spritual being 2

Cat de mult ne afecteaza publicitatea?

Frederic Beigbeder

Frederic Beigbeder a lucrat in domeniul advertisingului si ne impartaseste din insiderurile acestei meserii. Aceasta este cartea care l-a inlaturat din domeniul publicitatii, din cauza ca a divulgat prea multe secrete. Este o carte care te pune pe ganduri si te face sa privesti publicitatea si shoppingul cu ochii si mai deschisi. Iata cateva citate din cartea sa, care in mod ironic nu are un titlu, ci are trecut pretul pe coperta.

Cat de mult ne afecteaza publicitatea? Frederic Beigbeder a lucrat in acest domeniu si ne impartaseste din insiderurile acestei meserii. Iata cateva citate din cartea sa, care in mod ironic nu are un titlu, ci are trecut pretul pe coperta.

“Prenumele meu este Octave si ma imbrac la APC. Lucrez in publicitate: ei da, poluez universul. Sunt tipul care va vinde rahat. Ala care va face sa visati la lucruri pe care n-o sa le aveti niciodata. Cer vesnic albastru, gagici care nu-s niciodata nasoale, o fericire perfecta, retusata pe Photoshop. Imagini bibilite, muzica ultimul racnet. Cand veti reusi, economisind la sange, sa va trageti masina visurilor voastre, cea pe care am promovat-o in ultima mea campanie, eu o voi fi trecut deja la demodate. Am un avans de trei puncte si am eu grija intotdeauna sa va frustrez. Glamour este o tara unde nu ajungi niciodata. Va droghez cu noutatea, iar avantajul noutatii este ca nu ramane niciodata noua. Exista intotdeauna o realitate proaspata care s-o invecheasca pe precedenta. Apostolatul meu e sa fac sa va curga balele. In profesia mea, nimeni nu va doreste fericirea, pentru ca oamenii fericiti nu consuma.”

“Cu cat ma joc cu subconstientul vostru, cu atat veti fi mai supusi. Daca laud un iaurt pe peretii orasului vostru, va garantez ca o sa-l cumparati. Credeti ca aveti discernamant, dar intr-o zi sau alta veti recunosste produsul meu in rafturile unui supermarket si-l veti cumpara doar asa, ca sa-l gustati, credeti-ma, imi cunosc eu schema.”

“Se petrece ceva foarte misterios atunci cand, impreuna cu Charlie, art directorul, asezat in fata mea, simtim ca am mai gasit o idee pentru a vari, o data in plus, un produs inutil in cosul gospodinei sarace. Deodata, ne aruncam o privire complice. Vraja s-a infaptuit: le vom insufla unor oameni fara mijloace dorinta de a cumpara un lucru nou, de care, cu zece minute inainte, n-aveau nevoie.” Continue reading “Cat de mult ne afecteaza publicitatea?”

spritual being 2

Dumitru Constantin Dulcan despre Dumnezeu

dumitru constantin dulcanDumitru Constantin Dulcan – “În spatele tuturor lucrurilor se află Dumnezeu”

E medic neurolog şi psihiatru, doctor în ştiin­ţe medicale, bun cunoscător al filosofiei ştiinţei şi pionier în scrierile din domeniul con­ştiinţei.

O minte strălucită, cu o curiozitate şti­in­ţifică ieşită din comun, care nu încetează să caute răs­puns la marile întrebări ale existenţei. Nu doar distinc­ţiile medicale internaţionale i-au adus recunoaşterea, ci şi curajul de a răsturna viziunea materia­listă asupra lumii, demonstrând, într-o carte publicată prima oară în 1981, că există o “minte uni­versală”, care ordonează şi co­or­donează toate lucrurile din jur. “In­teligenţa materiei”, cartea ca­re a bulversat lumea ştiinţifică ro­mâ­nească, a fost bestsellerul ace­lor ani. Au existat chiar voci care au considerat-o demnă de premiul Nobel. Ascensiunea ei a fost curma­tă brusc de regimul co­mu­nist, speriat de ideile prea îndrăz­neţe pe care le susţinea. A fost re­tra­să de la Premiul Academiei Ro­mâne, care i s-a înmânat abia la a doua ediţie, în 1992. După mai bine de trei decenii de la apariţie, cele mai multe din intuiţiile dom­nu­lui profesor Dulcan au fost con­firmate de ştiinţa actuală. Dacă destinul cărţii i-ar fi fost favorabil şi ar fi beneficiat la timp de o traducere, numele lui Dumitru Constantin Dulcan ne-ar fi repre­zentat azi la nivel internaţional, aşezat cu mândrie alături de al celorlalţi trei mari promotori ai Noii Spiritualităţi: Stanislav Grof, Ervin Laszlo şi Peter Russell.

Dimineaţă de vară

– Domnule doctor, vă propun să pornim pe firul biografiei. Întreaga dvs. viaţă aţi dedicat-o studiului. Ce v-a condus spre ceea ce sunteţi astăzi? Aţi simţit fascinaţia pentru cunoaştere de mic?

– De foarte mic. Îmi amintesc o dimineaţă de vară din satul meu argeşean, Mârghia. Eram copil. Dormi­sem pe prispă şi m-am trezit cu faţa spre răsărit. Cerul avea o culoare înnebunitor de frumoasă şi, privindu-l, mi se părea că mi se adresează, că vrea să-mi spună, uite, exist! Existam, dar nu ştiam ce sens are viaţa. Eram prea mic ca să-mi pot răspunde. Dar mi-am pro­pus atunci să aflu. Ştiu că pare de necrezut, dar de la vârsta aceea, mi-am făcut, pas cu pas, un program de instruire pe care nu l-am mai abandonat niciodată.

– Aţi studiat medicina. De ce, dintre toate disci­pli­nele, aţi ales tocmai neurologia?

– Era parte din planul făcut în copilărie. Am intuit de mic că medicina îmi poate oferi ceea ce eu nu pu­team afla doar din cărţi. Iar neurologia mă ajuta să descifrez complexitatea creierului uman. Creierul e cel care deţine misterul întregii noastre existenţe. Înţele­gând creierul, înţelegem în bună parte funcţionalitatea organismului viu. După absolvirea Medicinei, am ur­mat însă şi cursuri serale de iniţiere muzicală, de isto­ria culturii şi civilizaţiei. Am citit fizică, matematică, is­toria religiilor şi filosofie. Şcoala îmi impunea con­cepţia ei materialistă, religiile îmi spuneau că există un Dumnezeu. N-aveam decât o finalitate în toate că­ută­rile mele: să aflu cine are dreptate şi să răspund în­trebării din copilărie: cine sunt eu? După ce am ter­mi­nat facultatea, căutând să văd dacă e adevărat ce pos­tu­lează ştiinţa, cum că lumea anorganică (pietrele, apa) face la un moment dat saltul spre lumea organică (spre viu), într-o seară a anului 1976, am avut revelaţia răs­punsului. Dacă nu introducem în această ecuaţie o ra­ţiune de dincolo de noi, pietrele niciodată n-or să ajun­gă Adam şi Eva.

Există o inteligenţă a materiei


– O revelaţie care a dus, patru ani mai târziu, la apariţia “Inteligenţei materiei”. Cartea a făcut vâlvă la vre­mea ei prin teoriile pe care le propunea. I-aţi pu­­tea rezuma conţinutul pentru cititorii revistei noas­­tre?

– Dacă ar trebui să rezum într-o frază ce am scris în cartea asta, aş spune aşa: există o inteligenţă a mate­riei. Orice manifestare din univers, începând de la macrocosmos şi pâ­nă la micro­cos­mos, are ca substrat o inteligenţă. De pildă, doi atomi de hidrogen şi unul de oxigen vor da întotdeauna o moleculă de apă, nu altceva. Până şi particulele, cuan­tele, au un rudiment de inte­ligenţă al lor. Exact asta încerc să arăt în cele peste 300 de pagini ale cărţii, sur­volând toate sursele de informaţie accesibile, de la ştiinţă la religie, de la experimentul de laborator la experienţa personală ca medic ne­urolog. Cu alte cu­vin­te, de­mons­trez că în spatele tuturor lucrurilor se află Dumnezeu. Ca să scriu această carte, am citit ma­teria multor discipline universi­tare. As­tăzi, bazându-mă pe o cunoaştere ştiinţifică, pot afirma cu certitu­dine că lucrurile nu au pornit din­tr-o întâmplare şi viaţa nu e acci­den­tală pe pământ, aşa cum spun manualele de bio­lo­gie. Ba mai mult, afirm că universul se sprijină pe legi morale. Am ajuns la concluzia că şi creierul respectă un cod etic, un cod moral, similar cu al marilor religii. Cum ştim asta? Iată un experiment. La începutul anilor 2000, la Uni­versitatea Wisconsin, s-au făcut cercetări pe călu­gări tibetani. S-a constatat că la emoţiile pozi­tive – empatie, respect, admiraţie etc – se activa o arie din lo­bul frontal stâng, în timp ce trăirea sentimentelor ne­gative activa o arie din lobul frontal drept. În con­se­cinţă, creierul face o distincţie între bine şi rău. Dar creierul e o masă de carne şi nu are cum să facă selec­ţia între bine şi rău doar prin sine. E clar că există o con­ştiinţă care face această triere, iar ea se supune la rândul ei unei legi morale, altfel cum ar face-o? Deci, legea lui Dum­nezeu este legea Bine­lui. Dar poate argumentul acesta nu e su­ficient ca să în­ţelegeţi de ce uni­ver­sul e construit pe tiparul Bine­lui. Vă dau alt exem­plu, la nivel de chimie: gân­durile nega­tive la nivel de chimie a sângelui deter­mi­nă în corp un viraj spre aci­di­tate (care înseamnă îm­bă­trânire, boală, degene­res­cenţă). Faptele pozitive şi senine duc corpul către un ph alcalin, care se traduce prin longevitate şi vita­litate. Până şi ADN-ul nostru face diferenţa în­tre bine şi rău. S-a luat o probă de ADN de la un individ, a fost dusă la distanţă şi monito­rizată prin mij­loace de laborator. Asupra in­di­vidului s-au exercitat diverse influenţe, negative sau pozitive. La cele negative, spirala ADN-ului se contracta, la cele pozitive se decontracta. Până şi în ADN-ul nostru sunt înscrise pre­misele sănătăţii şi bolii.

Devenim ceea ce gândim


– Boala e prin urmare rezultatul tuturor influen­ţelor negative?

– Venim pe pământ pentru a evolua, dar prin erori repetate ne creăm nişte dezechilibre, nişte energii ne­gative, care nasc suferinţa.
– Suferinţa este rezultatul comportamentului nostru, care a ajuns, de-a lungul secolelor, să fie într-un mare dezacord cu biologia noastră şi cu legile fiinţării noastre. N-am fost creaţi de Dum­nezeu să suferim, biologia noastră o demons­trea­ză: avem nevoie de fericire. În concluzie, devenim ceea ce gândim, sănătoşi sau bolnavi, fericiţi sau nefe­riciţi. Chiar şi la nivelul creierului, înnoirea celulelor noastre nervoase este favorizată de o gândire cons­tructivă, optimistă şi este inhibată de agresivitate, furie şi depresie.
– Orice emoţie negativă blochează celulele sis­temului imunitar pentru cinci, şase ore. Asta în­seamnă că un gând de invidie, de răutate, un necaz ne lasă organismul fără apărare pentru câteva ore. Ştim din descoperirile fizicii cuantice că orice gând are un substrat de câmp, acest câmp are efect de dispersie, se pro­pagă în spaţiu. Când ne gândim insistent la un lucru, îl creăm în planul de dincolo de noi, iar el se întoarce la noi. Putem, deci, face rău cu un gând, nu nu­mai nouă, ci şi celorlalţi din jur şi întreg universului. Am avut ocazia să verific şi în practică lucrurile astea. Pacienţii optimişti, ferm convinşi că se vor vindeca, îşi aju­tau organismul să lupte cu boala şi chiar se recu­perau. Ceilalţi, pesimiştii care se plângeau în perma­nenţă, se otrăveau cu propriile gânduri, iar starea lor se deteriora. Îmi pare rău că nu am avut resurse financiare să-mi fac un sanatoriu, în care să le vorbesc bolnavilor despre boala lor şi despre comportamentul care duce la vindecare. A învinge boala înseamnă, în primul rând, a o înţelege şi a nu te revolta contra ei.

– Autosugestia e foarte la modă în ziua de azi. Cre­deţi şi dvs. că am putea fi mai sănătoşi doar prin puterea gândului?

– Sunt şi boli care ne sunt date ca lecţii.
Dar în cele mai multe cazuri, bolile noastre au cauze spirituale: in­vidia, răutatea, competiţia acerbă, egoismul şi do­rinţa de răzbunare, la care se adaugă frica şi stresul ge­ne­rat de o societate ultratehnologizată.
Stresul înseam­nă moartea celulei. Încă de la anul 1000, Avicenna a făcut un experiment şi a pus un miel într-o cuşcă lângă cuşca unui lup. Mielul a murit, pur şi simplu, de frică.
Când ne e frică, nu se mai secretă chimia necesară şi celula moare. -Pe termen lung, asta înseamnă:
-scleroze,
-boli degenerative,
-Parkinson şi
-demenţă.
Ce să mai vorbim despre faptul că epoca noastră e una din epo­cile cu cele mai multe cazuri de depresii şi suicid.
-Şti­aţi că depresia este unul din factorii care favorizează apariţia bolii Alzheimer? Depresia este o otravă pentru organism. Ca să răspund însă la întrebare, ar trebui să înţelegem că nu ne putem păstra sănătatea decât gân­dind şi făcând binele, pentru a fi în armonie cu uni­versul. Iisus avea dreptate când îndemna pe fiecare să-şi iubească aproapele ca pe sine însuşi.


“Când crezi, îţi mobilizezi toate mecanismele de vindecare”

– Faptul că aţi demonstrat ştiinţific existenţa lui Dumnezeu v-a întărit şi mai mult credinţa? V-aţi apropiat şi mai mult de Hristos?

– Eu nu cred în Iisus doar pentru că aşa am fost educat de părinţi. Sunt un intelectual trecut prin şcoli, care a căutat să-şi explice lumea. Dar dintre toate ma­rile spirite care au trăit pe Terra (Buda, Confucius, Pi­ta­gora etc) Iisus are cea mai perfectă acoperire ştiinţi­fică. Am luat rând pe rând toate noţiunile predicate de el şi toate pot fi explicate în termenii ştiinţelor actuale. Vă dau doar un exemplu. Ce înseamnă iertarea?
-Din punct de vedere spiritual, înseamnă pace şi armonie.
-Din punct de vedere ştiinţific, prin iertare, la nivel de ADN, modelul negativ este pur şi simplu şters şi se instalează în corp o bună chimie şi un echilibru ener­getic. E fantastic, e pur şi simplu ca resetarea unui com­puter. Despre puterea credinţei, am vorbit deja. Iisus ar fi putut zice “eu te-am vindecat”, dar a ales să spună “credinţa ta te-a vindecat”. Când crezi, îţi mo­bilizezi toate mecanismele de vindecare. Dar a şti că Dumnezeu există nu e totul. Doar religia îţi dă trăirea emoţiei transformatoare, acea deschidere a sufletului prin care trăieşti cu adevărat relaţia cu Dumnezeu. Nu doar mersul la biserică e important, ci şi puterea ru­găciunii pe care o poţi face oriunde.

– Mai sunt oare canoanele şi dogmele Bisericii în acord cu spiritul vremurilor noastre?

– Din păcate, istoria ne dovedeşte că şi ştiinţa a gre­şit, negându-l pe Dumnezeu, şi Biserica a greşit, ar­­zân­du-l pe Giordano Bruno pe rug sau condam­nându-l pe Galilei. 200 de ani i-au trebuit Bisericii să accepte că pământul se învârte în jurul soarelui şi nu in­vers. În viitor, ştiinţa şi religia trebuie să-şi dea mâna, să se întâlnească la jumătate de drum, pentru a ajunge la o singură teorie care explică lumea. Orice excludere a unei părţi sau aducere la exagerare a alteia duce la rigiditate sau fanatism. Fundamentaliştii susţin că la Dumnezeu nu se ajunge decât pe o singură cale. Şi totuşi, Dumnezeu însuşi ne spune prin o mie de surse că drumurile spre el sunt nenumărate. Vârful mun­telui e unul singur, indiferent pe ce versant îl urci. Până la urmă, religiile vor ajunge la o concordie uni­versală. Nu este admisibil să spun că, dacă eu sunt ortodox, iar tu catolic, eu sunt agreat de Dumnezeu, şi tu nu.

– Criza lumii de azi nu e şi o criză a spiritului?

– Criza lumii ac­tua­le este în primul rând o criză morală, pen­tru că oamenii nu ştiu cine sunt cu ade­vărat. Omenirea se în­dreaptă spre o nouă con­ştiinţă, spre o nouă uma­nitate. Suntem în­tr-un moment de coti­tură. În următorii 10, 15 ani, vom ajunge în cu totul altă lume, o lu­me a spiritualităţii. Această aliniere a pla­netelor care s-a produs acum nu e doar un de­taliu de ordinul amu­za­men­tului catastrofic. Este o realitate astro­no­mică. N-o să ne creas­că cinci mâini, cu siguranţă! Schimbările vor fi la nivel de con­ştiinţă. In­trăm într-o zonă de energie cu o frec­venţă mult mai înal­tă decât cea în care eram. Asta va produce mutaţii fundamentale în creier şi la nivel de ADN. Deja s-au făcut teste pe un lot de copii născuţi între 1982-1983 şi s-a constatat că nivelul lor de inteligenţă e mult peste nivelul stabilit anterior pentru genii. Se crede şi că ADN-ul nostru ar putea să ajun­gă, în plan ener­getic, la 36 de spirale în loc de 2. A­proa­pe îmi pa­re rău ca nu am vârsta s-o mai tră­iesc.
Lumea vii­toare va fi a spiritua­lităţii şi a ce­lor supra­dotaţi.
“Îi mulţumesc lui Dumnezeu că nu m-a făcut o frunză”

– V-aţi dedicat întreaga viaţă eforturilor de a cu­noaşte. A meritat? Se spune că atunci când înţelegi totul, viaţa devine mai tristă.

– Din contră, cunoaşterea aduce cea mai mare bucu­rie. Ea aduce adevărul despre tine. E exact cum spune Iisus, “şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi”. Să înţelegi lumea îţi aduce o eliberare enormă de erori de gândire şi prejudecăţi. Îţi dă bucu­ria de a descoperi singur resorturi şi corespondenţe. Îi mulţumesc lui Dumnezeu că nu m-a făcut o frunză, o piatră sau un câine. Că mi-a dat posibilitatea să fiu om şi să ajung să ştiu ceea ce ştiu. E extraordinar să poţi afla cine eşti, de unde vii şi încotro te duci.

– Şi cine suntem noi, oamenii? Poate ştiinţa de azi să răspundă la o întrebare cu care filosofia se chinuie de milenii?

– Suntem conştiinţă întrupată şi suntem nemuritori.
Timpul nostru în raport cu timpul de dincolo este doar o clipă fără importanţă. Venim de undeva şi plecăm spre altceva, viaţa pe Pământ e doar o scurtă vizită, o lecţie pentru evoluţia noastră. Facem cu toţii parte dintr-un plan divin şi suntem trimişi aici cu o misiune. Venim cu un bagaj de talente şi predispoziţii care ser­vesc misiunii noastre pe pământ. Despre lucrurile acestea putem afla mai multe de la cei care au traversat experienţa morţii cli­nice.

– Aţi întâlnit, în practica dvs. medi­cală, cazuri de moar­te clinică? Ce ne spu­ne experienţa lor?

– Experienţa mor­­ţii clinice ple­dea­ză pentru existenţa unei alte dimensiuni, spiri­tua­lă, în univers, din­colo de cea a lu­mii de pe Pământ, în care trăim adevărata noas­­tră viaţă. Cei ca­re au trecut prin moar­tea cli­nică şi au descris lu­mea de din­colo vor­besc despre întâlnirea cu o Fiinţă de Lumi­nă, pe care o asi­mi­lează cu Dum­nezeu.
Continue reading “Dumitru Constantin Dulcan despre Dumnezeu”

spritual being 2

Cum sa reactionam la probleme

puzzleIn cartea sa “Cum imposibilul devine posibil”, Robert Anthony ne vorbeste despre importanta acceptarii unei situatii asa cum este. In zilele noastre ne-am invatat cu o anumita viteza, cea a internetului, a mancarii, trebuie sa se prepare rapid, si sa mai fie si sanatoasa pe deasupra. Iar cand apare o problema si aceea trebuie sa dispara cat mai repede. Lumea se intreaba adesea de ce lucrurile sunt incorecte pentru ei, de ce numai lor li se intampla toate necazurile de pe lume. Dar daca studiem fizica cuantica putem observa ca universul are o ordine haotica a sa, adica o dezordine ordonata de fapt, si ca nimic nu e intamplator, si ca tot ce ni se intampla este efectul unui gand, a unei actiuni trecute. Nu exista nici o solutie mai buna decat sa acceptam ceea ce traim, si orice problema vine, sa o acceptam mai intai, fara sa ne enervam prea mult, iar din acel calm va veni si o solutie buna. Robert Anthony are teoria ca orice problema vine ca noi sa invatam din ea, si ca degeaba ii cautam o solutie rapida, daca peste ceva timp ne vom confrunta cu o problema asemanatoare pentru ca nu am invatat nimic din anterioara. Continue reading “Cum sa reactionam la probleme”

spritual being 2

Din intelepciunea lui Warren Buffet

interviu warren buffetInterviu CNBC cu Warren Buffett, al doilea dintre cei mai bogati din lume, care a donat 31 milioane dolari pentru caritate. Cateva aspecte foarte interesante ale vietii lui:

1. A cumparat prima actiune la 11 ani si regreta ca a inceput prea tarziu!
2. A cumparat o mica ferma la 14 ani cu economiile din vanzari de ziare.
3. Si astazi mai locuieste in mica lui casa in Omaha, cu 3 camere, pe care a cumparat-o dupa ce s-a casatorit, acum 50 de ani. El spune ca in acea casa are totul. In casa sa nu are nici un tablou sau decoratiuni interioare, statui..
4. Isi conduce singur masina , nu are sofer si nu are bodyguard.
5. Niciodata nu a calatorit in avion particular,chiar fiind proprietarul celei mai mari companii de avioane private din lume.
6.Compania lui, Berkshire Hathaway, are in subordonare inca 63 de firme. Odata pe an, el trimite scrisori directorilor firmelor sale, cu targeturile pt noul an. Niciodata nu convoca reuniuni sau da telefoane zilnice directorilor.

Directorilor lui le-a impus urmatoarele 2 reguli:

– Regula 1 :nu pierdeti niciodata investitiile actionarilor.
– Regula 2: Nu uitati regula 1.

7. El nu socializeaza cu lumea in inalta societate. Isi petrece timpul liber cu o farfurie de popcorn la TV.
8. Bill Gates, cel mai bogat din lume, l-a cunoscut recent, acum 5 ani. Bill Gates credea ca nu are nimic in comun cu Warren Buffett. Pentru asta, a stabilit o intalnire cu el,programata sa dureze o jumatate de ora .Dar cand l-a cunoscut , intalnirea a durat 10 ore si Bill Gates s-a transformat intr-un fan al lui Warren Buffet.
9. Warren Buffet nu are telefon mobil si nici laptop pe birou.
10. Sfatul lui pt tineri: Indepartati-va de cartile de credit si investiti in voi. Continue reading “Din intelepciunea lui Warren Buffet”

spritual being 2

Zig Ziglar- Asta este ceea ce dainuie

diamanteBaza vietii spirituale a fost cel mai bine descrisa de Apostolul Pavel. El a notat una dintre cele mai importante dezvaluiri ale lui Dumnezeu: “Si acum raman acestea trei: credinta nadejdea si dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea.” (1 Cor. 13, 13) El spune:”Si acum raman” cu alte cuvinte, asta este ceea ce dainuie, asta este ceea ce ramane, asta este ceea ce rezista.

Pietrele nestemate sunt nepretuite pentru ca rezista, pentru ca au aceasta calitate de a dainui, de a ramane. Nestematele spiritului -credinta, nadejdea si dragostea – sunt nepretuite pentru ca au calitatea de a dainui. Aceste 3 elemente confera acele trasaturi de caracter care inseamna rezistenta si dainuire si care in viata omului stau la baza acelei reusite ce poate fi atinsa.

Aceste 3 nestemate se refera la o anumita atitudine. Credinta – este o atitudine. Se refera la incredere, la loialitate.

Nadejdea – adica speranta este o atitudine. Ea descrie, de fapt, speranta sincera, increderea, inspiratia si entuziasmul.
Continue reading “Zig Ziglar- Asta este ceea ce dainuie”

spritual being 2

Cele 10 principii ale manipularii maselor

persuasiuneIntregul sistem educational si de pregatire profesionala este un filtru extrem de elaborat vare pur si simplu elimina persoanele care sunt prea independente si care sunt capabile sa gandesca si care nu stiu cum sa accepte obedienta, pentru ca sunt o amenintare la adreda oricarei institutii statale – Noam Chomsky.
Absolventior de limba engleza le este cunoscut din facultate, dar si ceilalti il pot cunoaste si descoperi ca lingvist, informatician, filosof si activist.

“Reclama publicitara exista pentru un scop anume: de a transforma oamenii in creaturi a caror unica grija in viata este sa goleasca cinci carti de credit si sa nu acorde atentie la ce se intampla in lume,lasandu-i pe indivizii bogati si puternici sa face ce doresc.”.

1. Distragerea atentiei
Metoda principala de manipulare a societatii este distragerea atentiei oamenilor de la problemele importante si solutiile acestora, luate de cercurile economice si politice aflate la conducere, prin umplerea permanenta a spatiului de informare cu mesaje lipsite de importanta sau cu foarte putina. Aceasta tactica se dovedeste a fi foarte utila atunci cand nu vrei ca cetatenii sa afle informatii importante din domeniul stiintei, economiei, psihologiei, neurobiologiei si ciberneticii.
“Distragerea permanenta a atentiei populatiei de la adevaratele probleme sociale, mutand-o la teme fara o reala importanta pentru a se asigura ca oamenii sunt preocupati mereu cu ceva si nu o sa aiba timp pentru a gandi; de pe camp in cusca, ca si celelalte animale.” (citat din cartea “Silent weapons for quiet wars”).

2. Sa creezi probleme, iar mai apoi sa propui solutii

Aceasta metoda se mai numeste “problema- reactia- solutia”. Se creaza problema, o anumita situatie, miza careia este sa produca o anumita reactie in randul populatiei in asa fel incat sa ceara luarea unor masuri necesare cercurilor aflate la conducere. De exemplu, sa permiti violente intr-un oras sau organizarea unor atentate sangeroase pentru ca populatia sa ceara adoptarea unor legi pentru luarea masurilor de protectie mai aspre si politici care restrictioneaza libertatea cetatenilor.
Ori: sa provoci o criza economica ca sa ii faci pe toti sa accepte incalcarea drepturilor sociale si reducerea serviciilor orasenesti ca un rau necesar.

3. Metoda aplicarii treptate

Pentru a obtine adoptarea unei legi nepopulare este destul sa o infiltrezi treptat, zi de zi, an de an. In acest mod au fost adoptate noi conditii social-economice (neoliberalism) in anii ’80 si ’90 ai secolului trecut.
Reducerea la minimum a functiilor statului, privatizarea, neincrederea, instabilitatea, somajul in masa, salariile care nu mai pot asigura o viata decent. Daca toate astea s-ar intampla in acelasi timp, cel mai probabil, ar duce la revolutie.

4. Amanarea executarii

O alta metoda de a adopta o solutie nepopulara este sa prezinti o problema marunta ca pe ceva “dureros si necesar” si sa obtii la acel moment acceptul cetatenilor pentru a o rezolva in viitor. Este mult mai simplu sa accepti niste sacrificii pentru viitor, decat pentru prezent.
In primul rand, pentru ca asta nu se va intampla imediat. In al doilea, din cauza ca poporul e predispus sa aiba sperante naive ca “maine totul se va schimba in bine” si ca acele sacrificii care ii sunt cerute in prezent vor putea fi evitate. Asta le da cetatenilor mai multa vreme pentru a se obisnui cu schimbarile si sa le accepte cu calm, cand va veni timpul.

5. Sa te comporti cu poporul la fel cum te-ai comporta cu niste copii mici

In majoritatea discursurilor propagandistice care erau destinate unui public larg se folosesc niste argument, personaje, cuvinte si o intonatie de parca ar fi vorba de copii de varsta scolara cu retinere in dezvoltare, ori persoane cu handicap mental.
Cand cineva incearca sa induca in eroare o persoana, acesta foloseste formulari infantile in discurs. Cu cat mai intens incearca, cu atat mai multe expresii foloseste. De ce? Daca cineva se adreseaza altcuiva ca si acum acela are 12 ani sau mai putin, prin prisma influentarii, in raspunsul si reactiile acelei persoane, cu un grad inalt de probabilitate, va lipsi critica, ceea ce este caracteristic pentru copii pana la varsta de 12 ani.

6. Sa pui accent pe emotii intr-o masura mai mare decat pe gandire

Actionarea asupra emotiilor reprezinta o metoda clasica, orientate spre a bloca capacitatea oamenilor de a analiza rational si ca rezultat capacitatea de a intelege critic ceea ce se intampla. Pe de alta parte, folosirea factorului emotional permite deschiderea usii spre subconstient pentru a infiltra ganduri, dorinte, fobii, temeri, constrangeri ori modele stabile de comportament.

7. Tinerea oamenilor in necunostinta de cauza prin cultivarea mediocritatii

Sa ajungi la rezultatul in care oamenii devin inapti de a intelege metodele si tacticile pe care le aplici ca sa ii influentezi si sa ii subordonezi vointei tale. Calitatea invatamantului oferit claselor inferioare ale societatii trebuie sa fie cat mai mediocru si mai sarac, pentru ca limita dintre paturile inferioare si cele superioare sa ramana la nivelul la care nu va putea fi trecut de primele. Continue reading “Cele 10 principii ale manipularii maselor”

spritual being 2

Ajutati-va copiii sa fie liberi

parinti

Am primit urmatoarele randuri pe mail, si a trebuit sa le impartasesc aici, pentru ca explica foarte frumos relatia dintre parinte si copil, din mai multe puncte de vedere. Osho are intotdeauna o privire ampla asupra multor lucruri, si iata si acum parerea sa despre relatia parinte-copii. Daca aveti indoieli sau vinovatii in privinta indepartarii de parinti, Osho vine acum in ajutor, intarind ideea ca este menirea copiilor sa se distanteze de parinti. Cumva aici el descrie cam ceea ce se intampla in lumea animalelor. Parintii isi cresc puii apoi ii alunga in salbaticie pentru a putea sa se descurce singuri pe baza celor invatate de la parinti. Intr-o zi am vazut pe balconul meu un porumbel mare care isi invata puiul sa zboare. Se tot plimba pe pervazul balconului cu el, iar puiul se vedea ca era tare speriat, la un moment dat, porumbelul mare l-a impins pe cel mic de pe pervaz iar acesta a zburat, chiar bine, pot spune, pana pe urmatorul pervaz. Cam asta e si menirea noastra, sa ne luam zborul, si Osho chiar o spune bine:

“Toți părinții își fac speranțe și prin aceste speranțe își distrug copiii. Trebuie să te eliberezi de părinți. Așa cum într-o zi ieși din pântecul mamei… După 9 luni, copilul își părăsește mama. Oricât de golită s-ar simți ea, copilul trebuie să părăsească trupul ei. Vine și o altă zi în viață, când copilul va părăsi așteptările părinților. De-abia atunci, pentru prima oară, va deveni o ființă cu propriile drepturi, pe propriile picioare. Atunci va deveni cu adevărat liber. Dacă părinții sunt atenți și înțelegători, își vor ajuta copilul să devină liber cât mai repede. Nu-l vor condiționa pentru a-l folosi, ci îl vor ajuta să trăiască în iubire. Așa se va naște o lume nouă, în care oamenii vor munci din iubire. Tâmplarul va munci pentru că iubește lemnul. Profesorul va preda pentru că iubește învățătura. Cizmarul va face pantofi pentru că-și iubește meseria. Dar acum se întâmplă ceva foarte neclar. Cizmarul a devenit chirurg, iar chirurgul a devenit cizmar. Amândoi sunt furioși. Tâmplarul este politician, politicianul este tâmplar. Și ei sunt furioși. Toată existența pare să fie furioasă. Uitați-vă în jur, la fețele oamenilor: unul e mai furios decât altul. Fiecare pare să nu fie acolo unde trebuie. Niciunul nu se simte împlinit, nu-și simte utilitatea, și acest lucru îl obsedează.

Am auzit odată o poveste frumoasă:
Doamna Ginsberg, ajunsă în Rai, îl întreabă pe îngerul de la registratură:
– Spune-mi, aș putea să mă întâlnesc cu cineva care este aici, în Rai?
– Desigur, răspunde îngerul, dacă persoana pe care o căutați se află aici…
– Cum să nu, sunt sigură că e aici. Este vorba de Fecioara Maria.
Îngerul își drese vocea:
– Mda, dumneaei se află în alt sector, dar dacă insistați, pot înainta cererea. Este o doamnă plină de bunătate și poate că va dori să revadă aceste locuri.
Cererea fu înaintă cu încetineala funcționărească obișnuită, iar Fecioara se dovedi, într-adevăr, plină de bunătate. Nu peste multă vreme, doamnei Ginsberg i se făcu onoarea și bucuria de a se afla în prezența Fecioarei. Doamna Ginsberg privi îndelung chipul radiind de lumină care-i stătea înainte, apoi spuse:
– Iertați-mi curiozitatea, dar mi-am dorit mereu să pot pune această întrebare. Cum ați făcut să aveți un fiu atât de minunat, pe care milioane de oameni îl venerează ca pe un dumnezeu?
Fecioara răspunse:
– Doamnă Ginsberg, noi am sperat că va fi doctor…

baietel-tataPărinții întotdeauna speră, iar speranțele lor devin otrăvitoare. Eu vă spun: iubiți-vă copiii și dați-le sentimentul că au fost doriți așa cum sunt. Ei n-au venit pe lume ca să vă îndeplinească vouă dorințele. Dacă vor face un lucru sau altul, nu trebuie să vă zdruncine dragostea pe care le-o purtați. Aceasta este necondiționată. Atunci va apărea o lume complet nouă. Oamenii se vor îndrepta automat spre lucrurile care le plac, își vor găsi calea spre a se împlini.
Doar dacă ești împlinit, dacă ceea ce faci nu este numai o profesie, ci vocația ta, chemarea ta, doar atunci vei putea avea față de părinți sentimente pozitive. În caz contrar, ei sunt cauza existenței tale mizerabile. Nu le poți fi recunoscător și nici nu ai pentru ce. Numai împlinit vei fi recunoscător. Iar împlinirea e posibilă numai dacă nu vei deveni un obiect. Trebuie să devii o persoană. Trebuie să devii o valoare în sine. Destinul tău este să devii un om împlinit.

Tatăl insistă: „Trebuie să mă iubești, sunt tatăl tău”, iar copilul trebuie să se prefacă. De fapt, nu-i obligatoriu să-și iubească nici mama. Este un lucru natural ca mama să aibă un sentiment instinctiv de iubire pentru copilul ei, dar invers nu este neapărat la fel de valabil. Copilul nu-și iubește mama din instinct. Că are nevoie de mamă este altceva, că se folosește de mamă este, iarăși, cu totul altceva. Dar nicio lege a naturii nu spune că trebuie să o iubească. O place pentru că îl ajută, pentru că fără ea nu se poate descurca. Așa că îi este recunoscător și-i poartă respect, ceea ce e normal. Dar iubirea este cu totul altceva.

Iubirea curge în jos, de la mamă la copil, și nu invers. Lucrurile sunt simple: iubirea copilului este pentru el însuși, iar atunci când va crește, va fi pentru copilul lui, nu invers. Gangele curge spre ocean, nu invers, spre izvoare. Mama este izvorul, iar iubirea curge către generația nouă. A o întoarce înapoi este un act forțat, nenatural, nebiologic.
Dar copilul trebuie să se prefacă, pentru că mama spune: „Sunt mama ta, trebuie să mă iubești”. Și atunci ce face copilul? Se preface, și astfel devine politician. Fiecare copil devine un politician încă din leagăn. Când intră mama în cameră, zâmbește ca un veritabil președinte american. Trebuie să zâmbească chiar dacă nu simte bucurie. Deschide gura, își mișcă buzele. Acest lucru îl ajută, e o metodă de supraviețuire. Iubirea e falsă. Și când ai găsit cea mai ieftină și mai mecanică formă de iubire, e greu s-o mai descoperi pe cea ideală, originală, autentică.
Apoi trebuie să-ți iubești surorile, frații, neamurile… fără un motiv anume. De fapt, câți își iubesc sora și pentru ce? Acestea sunt doar idei făcute să țină familia unită.

Tot acest proces de falsificare te aduce la un moment dat în punctul de a te îndrăgosti tot printr-o falsă iubire. Ai uitat ce e iubirea. Te îndrăgostești de culoarea părului cuiva. Ce are asta cu iubirea? După două zile, nici n-o mai vezi. Te îndrăgostești de o formă a ochilor sau a nasului. Dar după luna de miere, toate astea te vor plictisi. Și atunci va trebui să te descurci cumva. Cum? Mințind, înșelând. Spontaneitatea ta e otrăvită, altfel n-ai putea să te îndrăgostești pe bucăți. Iar tu nu vezi decât părțile. Dacă te întreabă cineva de ce iubești o anumită femeie sau un anumit bărbat, vei răspunde: „ Pentru că e atât de frumoasă!” ori „Îmi plac ochii lui, părul, proporțiile corpului” sau mai știu eu ce… Toate astea sunt prostii. Această iubire nu este profundă și nu are valoare. Nu va deveni intimitate deplină. Nu va dura o viață, se va usca foarte repede, pentru că este superficială. Această iubire nu este izvorâtă din inimă, ci doar un fenomen al minții. Poate că arată ca o actriță și de aceea îți place de ea, dar a plăcea nu e totuna cu a iubi. Iubirea este un fenomen diferit, nedefinit, misterios. Continue reading “Ajutati-va copiii sa fie liberi”

spritual being 2

Importanta sensului in viata

alpinistiDesi doar o mica parte dintre cei care incearca sa urce pe culmile realizarilor omenesti ajung in apropierea varfului, e necesar sa existe o multime de cataratori. In caz contrar, varful ar fi in pericol de a nu mai fi escaladat de nimeni. Multimea oamenilor rataciti si uitati nu a trait fara rost, cata vreme a facut efortul de a urca.

Fiinta omeneasca pare a avea nevoie de sens. A trai fara sens, scop, valori sau idealuri presupune o suferinta considerabila. O forma grava a acestei suferinte poate conduce la hotararea de a-ti pune capat vietii. –Irvin Yalom

C.G. Jung: lipsa de sens inhiba implinirea vietii si de aceea e echivalenta maladiei. El scria: absenta sensului in viata joaca un rol crucial in etiologia nevrozei. O nevroza trebuie inteleasa in ultima instanta ca o suferinta a sufletului care nu si-a descoperit sensul…Cam o treime din cazurile mele nu sufera de nici o nevroza care sa poata fi tratata clinic, ci de o lipsa de sens si scop in viata.
Benjamin Wolman defineste nevroza existentiala: Esecul de a gasi un sens in viata, sentimentul ca nu exista nimic pentru care sa lupti, nimic sa speri…incapacitatea de a gasi un scop sau o directie in viata, sentimentul ca dincolo de transpiratia muncii, nu exista nimic pentru care merita sa aspiri. Continue reading “Importanta sensului in viata”