Lumea nu te poate face fericit. Cu cât înveti asta mai repede, cu atât mai usoară îti va fi strădania.
Daca-ti privesti cu onestitate experienta, vei vedea ca îti petreci cea mai mare parte a timpului „rezistând” unor anumite situatii sau încercând sa le eviti. Desigur, cu cât încerci mai mult sa eviti aceste situatii, cu atât mai mult esti confruntat cu ele.
Asta se intâmpla fiindca nu poti invata ceva prin eludare si negare. Poti aborda o situatie din prezent intr-un mod plin de semnificatii, numai atunci când o privesti in fata si incepi sa-ti asumi responsabilitatea pentru ea. Confruntarea cu temerile si fricile tale este primul pas in procesul de demontare a lor.
Crezi ca esti aici pentru a infaptui multe lucruri spectaculoase si importante, dar aceasta este doar dorinta ego-ului tau de a fi recunoscut.
Nu esti aici ca sa faci ceva, ci ca sa des-faci ideile si convingerile false pe care ti le-ai format despre tine si despre altii. Nimeni altcineva nu poate face acest lucru in locul tau. Tu esti cel care a acceptat aceste idei si tu trebuie sa fii cel care le respinge.
Nu e nimic spectaculos in a respinge falsitatea. Dimpotriva, e un proces cât se poate de prozaic si sobru.
Te rog sa-ti petreci un timp contemplându-ti telurile. Câte dintre acestea au de-a face cu a realiza ceva in lume? Vei observa ca sunt multe. Sa nu-ti fie rusine. Da-ti seama, numai, ca atentia iti este directionala spre exterior. Si recunoaste, te rog, ca – pâna si in cazul in care ar fi posibila – atingerea tuturor acestor teluri nu te-ar face fericit.
Fericirea este posibila numai in momentul prezent. Daca esti fericit acum, nu mai e nimic altceva de realizat. De fapt, daca devii preocupat de fericirea ta de mâine sau de cea de peste cinci minute, vei uita sa fii fericit acum. Toate planurile si visurile tale te scot din fericirea prezenta.
Paul Ferrini, Linistea inimii
Una dintre problemele cu care se confrunta fiecare fiinta umana este mediul in care vine pe lume. Fiinta lui si intentiile mediului nu sunt orientate in aceeasi directie. Mediul te vrea prost, sclav, ca sa poți fi folosit de cei puternici. Normal ca simti ca ceva nu e in ordine. Vrei sa fii tu insuti.
Problemele sunt un semn de viata. Daca ai o problema mare, poti fi recunoscator pentru ea. Asta inseamna ca esti viu si functionezi. (De fapt, unii spun ca cel mai bun mod de a judeca o persoana este dupa dimensiunea problemelor pe care le are.)
Frica ne limiteaza, ne impiedica si ne tine pe loc. Cuvantul “frica” poate fi privit ca un acronim pentru Dovezi False Care Par Reale (in limba engleza, cuvantul fear (frica) poate fi acronimul sintagmei “False Evidence Appearing Real”). Produce bariere si obstacole si ne creeaza un comportament care ne transforma in proprii nostri dusmani, care, la randul lui, provoaca anxietate si vina, care pot duce apoi la imobilizare completa. Frica ne impiedica sa incercam, iar daca nu incercam, nu parasim niciodata locul in care ne aflam acum – ceea ce, intr-un mod ciudat, ne dovedeste ca nici nu am putea!
Fie ca suntem constienti, fie ca nu, exista o legatura intre starea noastra de sanatate si starea psihica, emotionala. Tumultul emotional nerezolvat, care ne stapaneste pentru o perioada considerabila de timp ne va afecta fizic, in cele din urma. Mintea sanatoasa va sta intr-un corp sanatos, iar starea de bine emotional va perpetua o stare de sanatate. Conflictele interioare, frustrarile si neimplinirile vor duce doar la boala si suferinta, nu numai mentala, dar si fizica.
Succesul tau in dragoste, in gasirea sufletului pereche va fi direct proportional cu capacitatea ta de a intelege clar cum si de ce apar in viata noastra dragostea, romantismul si sufletele pereche – cat si cum poti sa atragi acea persoana speciala in propriul camp fizic al realitatii. Vei vedea cum mintea ta trece din universul electric in cel magnetic.
Atunci cand nu este vindecat, trecutul ne poate distruge viata. El ne inmormanteaza darurile neasemuite pe care le avem, creativitatea si talentul. Atunci cand aceste parti din noi insine sunt nerecuperate, ele stagneaza inauntrul nostrusi le folosim impotriva lumii noastre, in loc de a le folosi in armonie cu ea. Credem ca suntem furiosi pe lumea intreaga, ca vrem sa schimbam lumea – ca daca lumea ar fi altfel, noi ne-am putea implini visele. Dar cei care trebuie sa se schimbe suntem noi insine. Suntem maniosi pe noi insine ca nu facem sa dainuie si nu acordam onorurile cuvenite fortei dumnezeiesti dinauntrul nostru, pentru ca nu ne acordam permisiunea de a ne exprima asa cum ne dorim cu adevarat. Credem ca suntem furiosi pe parintii nostri, pentru ca ne-au oprimat in copilarie. De fapt, suntem furiosi pe noi insine, pentru ca am perpetuat aceasta oprimare. Este ca si cand, cu mult timp in urma, cineva ne-ar fi pus intr-o cusca si – desi cusca nu mai e acolo de ani de zile – noi inca ne luptam sa daramam zidurile ei imaginare. Cusca este limitarea pe care ne-am impus-o noi insine, neincrederea in sine si frica noastra. Am fost invatati ca e greu sa urmam visele. E posibil sa nu fi inteles ca e mult mai greu sa traim zi de zi, stiind ca nu ni le urmam. Ni s-a luat dorinta, care este cheia pentru realizarea pe deplin a potentialului nostru spiritual. Ni s-a lasat disperarea, care creste incet si se exprima in trupurile noastre ca boli – si in psihicul nostru, ca manie. Daca nu vrem sa cadem la pace cu trecutul, nu facem altceva decat sa tragem disperarea si furia inspre viitor.
Chiar dupa mai multe esecuri si deceptii, multi dintre noi se incapataneaza sa considere ca nu inteleg in mod gresit iubirea, ci faptul ca nu au intalnit inca sufletul pereche! Ca si cum fericirea ar fi numai o chestiune de intalnire…Din nefericire, lucrurile nu se petrec astfel: sufletul pereche nu se prezinta ca o femeie sau un barbat intalnit intamplator si pentru care aveti o iubire fulgeratoare. Intalnirea cu sufletul pereche constituie mai intai un proces psihic prin care latura superioara din voi insiva isi atrage latura complementara. Trebuie sa lucrati mult timp pentru a fi demni de jumatatea voastra divina. Iar atunci cand ati stabilit in sfarsit aceasta legatura, simtiti ca el se afla in voi, pentru ca el locuieste in voi.
Exista la fel de multe nuante de sens cate culori. Si nimeni nu poate stabili sensul pentru altcineva. Descoperirea sensului momentelor vietii este o responsabilitate personala, una care nu poate fi transferata simplu pe umerii altcuiva. Ne place sau nu, daca suntem constienti ca avem o slujba mizerabila, dar trebuie sa platim chiria, slujba are sens. Asta nu inseamna ca ne resemnam la o viata de slujbe nenorocite, inseamna ca exista sens in cea pe care o avem la momentul prezent.
Dati-mi voie sa va povestesc ceva fascinant. Una dintre cartile mele favorite este “A Complaint Free World”, de Will Bowen. M-am intalnit cu autorul, i-am luat un interviu, iar acum fac parte din comitetul sau director, care doreste sa inceapa o eradicare totala a plangerilor. La un anumit nivel, pare o actiune cam absurda. Cu totii ne plangem, mai ales victimele. Acestea se plang mereu de toata lumea. Ei bine, Will Bowen a formulat aceasta provocare. Este vorba de o tehnica utila, care poate fi folosita in prima etapa. O puteti prelua si in etapa a doua, fara doar si poate, pentru ca este utila indiferent unde va aflati in ce priveste procesul de gandire, de evolutie sau de constientizare; va ajuta oriunde v-ati gasi in viata. Bowen ne-a propus un test: sa nu ne plangem timp de 30 de zile. Ideea acestui exercitiu este sa devii constient.
Te-ai intrebat vreodata ce anume te face sa fii tu? Ce anume a contribuit la crearea genului de persoana care esti? Bineinteles ca o parte importanta din structura ta se trage din aportul psihologic si emotional adus de parintii tai.
In cartea “Reintoarcerea spre dragoste”, Marianne Williamson spune: “Frica noastra cea mai profunda nu este ca suntem imperfecti. Frica noastra cea mai profunda este ca suntem extraordinari de puternici”.
Materia corpului nostru fizic este compacta, rezistenta, rebela, de aceea este greu sa actionam asupra ei pentru a o transforma. Dar exista alte regiuni in om, regiunile sentimentului si ale gandului, a caror materie subtila se adapteaza mai usor unei lucrari de conceptie. Sunt suficiente numai cateva eforturi pentru a ne face gandurile si sentimentele mai pure, mai frumoase, mai bogate. De aici trebuie sa incepem, iar corpul fizic le va urma; el le va urma mult mai lent, bineinteles, dar le va urma. Este important sa stim ca in gand, in sentiment, avem mari posibilitati de a indrepta lucrurile. Chiar daca aceasta lucrare nu da rezultate imediate si spectaculoase asupra corpului fizic, si el se va transforma incet-incet, pentru ca lucrarea interioara asupra gandurilor si a sentimentelor reuseste intotdeauna sa actioneze asupra lui.
Daca v-ati intrebat vreodata care este scopul vietii, de ce suntem pe acest pamant, daca ati ezitat si nu ati gasit raspunsul, iata ce a raspuns o persoana cu mintea si sufletul deschise: