blog – Page 3 – Autoeducare

Reprimarea sentimentelor

Posted on December 5, 2011 by AutoEducare

Pornind de la definitia din dictionar, ce inseamna a reprima: a curma, a inabusi, a impiedica prim mijloace drastice…
Ce inseamna sa-ti reprimi sentimentele? O facem cu totii si adesea, fara sa ne punem intrebarea. Daca tot va aflati acum, aici si discutam despre acest subiect, hai sa analizam putin cam ce reprimam, de ce si mai ales cu ce pret, care sunt consecintele? Mediul social ne-o cere, dar tot noi suportam efectul.

Am intrebat “inteleptii”. Iata ce spun ei:

Ce este reprimarea? Discreditarea aruncata asupra sentimentelor voastre spontane, interdictia de a le exprima liber, obligatia de a arbora un chip care nu este al vostru si de a etala trasaturi de caracter pe care nu le aveti. Unde se duc sentimentele reprimate? Au disparut oare? In nici un caz. Ele isi urmeaza drumul in voi pe planuri mai secrete, mai subterane, mai oculte. Sentimentele urmează cai aflate departe de „constiinta morala” si continus sa se prolifereze si sa se intinda. Un razboi fara mila se angajeaza intre profunzimile inconstientului vostru si spiritul vostru rational. Aceasta conflagratie obscura va macina, va epuizeaza energia si are drept rezultat boala psihica. (Osho)

Un razboinic are controlul.
Nu asupra altor oameni, ci asupra propriilor sale emotii.
El nu le reprima, ci le exprima.
Fara frica, insa doar la momentul potrivit. (Don Miguel Ruiz, Shaman) Continue reading “Reprimarea sentimentelor” →

O stare mai buna

Posted on December 2, 2011December 2, 2011 by AutoEducare

Cum te simti azi? In ce stare esti? Asa si asa? Te simti rau? Daca te simti minunat, atunci minunat sa fie!
Viata este un lung proces de alegeri. Ne alegem prietenii, casa, masina, jobul. Toate sunt lucruri exterioare. De ce nu ne-am alege si starea mentala sau emotionala in care suntem? Pana la urma, camasa e mai aproape de piele decat haina, asa ca ne putem alege fara teama si starea in care suntem. Cum?
Cand eram mici am fost instruiti, ne-am insusit o conduita, care in timp a devenit obicei. Exista permanent cineva care ne atragea atentia cand greseam, cand nu ne comportam conform. Aceasta era educare. Ca adulti, am preluat noi controlul, ne autoeducam pentru a ne maximiza profitul si…placerea, pentru ca avem o responsabilitate fata de noi si fata de societate.
Revenim la starea noastra interioara. Ceea ce este in interior (ganduri, dileme, armonie) se manifesta si in exterior. Este in interesul nostru sa ne alegem starea mentala si/sau emotionala, desi sunt interconectate acestea.
Si pornim de la ganduri. Ele creeaza emotii, iar starea proasta este evident creata de ganduri negative, de “self-defeating thoughts”, cum spun englezii.
Intrebarea de baza este “Cum ma simt azi?”. Daca raspunsul este “ca murdarul, necuratul sau dracul”, cum ii mai spun unii, atunci e momentul sa facem o alegere. Am folosit un limbaj licentios pentru ca in mintea noastra cenzura vocabularului functioneaza mai putin…
Daca starea nu este una buna, intram in control. Foarte important! Nu asteptam poate apare ceva care sa ne recompenseze, sa ne distreze sau sa repare raul, iesim constient, adica schimbam vechea conditionare de a ramane in starea negativa, placerea parca de a ne adanci si mai mult in ganduri de razbunare, de victimizare.
Concret, cum facem schimbarea?
Concret raspund: schimbam zona de atentie. Gandul care crea emotia negativa era legat de un lucru care nu ne-a facut placere, clar. Schimbam zona de interes. Constient, alegem sa ne gandim la altceva sau putem sa raspundem la intrebarea”ce ne-ar multumi/incanta acum?”. Puteti raspunde la intrebare chiar acum, cand cititi. Ganditi-va putin si raspundeti la intrebare. Cum s-a schimbat starea de spirit cand va ganditi la ceva placut?
Deci, se poate! Continue reading “O stare mai buna” →

Pasiv- activ- flexibil

Posted on November 30, 2011November 30, 2011 by AutoEducare

“Caldut” este cuvantul nerostit, dar care ar caracteriza un om pasiv. Asteptarea este starea pe care o traieste, dar confortul pe care il cauta mereu este un fals prieten care ii poate ruina viata. Neluand decizii singur, fie din frica de a gresi, fie din lipsa curajului, tot ce face un om astfel este sa-si lase viata la cheremul vointei altora.
Pasivul :

Diametral opus de pasiv este persoana agresiva, cea care ar manifesta trasaturile opuse. Extremele insa nu sunt de dorit, ambele sunt manifestari ale intelegerii gresite a realitatii, a scopului nostru in viata si a interactiunii cu oamenii. Atitudinea gen “nu ma implic, nu ma priveste, vad eu ce iese” sau atitudinea “stai in calea scopului meu, te spulber si voi obtine ce vreau” presupun o relationare care nu aduce beneficii pe termen lung.

De unde provine pasivitatea? A fost poate invatata in familie, cand un membru, fie mama fie tata se baza pe deciziile celuilalt, iar copilul a invatat ca lucrurile se rezolva si asteptand pe altul sa actioneze. In viata sa de adult, este posibil sa nu apara un altul care sa actioneze sau sa gandeasca pentru el si el sa fie astfel nevoit sa se confrunte cu esecuri pana invata sa corecteze aceasta trasatura.
Daca niciunul dintre parinti nu a fost pasiv, este posibil ca “subiectul” nostru sa fi tras o concluzie gresita ca “cine munceste greseste”. Un esec este posibil sa taie aripile, insa pentru orice realizare este nevoie de un pas inainte, apoi drumul se deschide. Mai bine sa regreti ca ai facut ceva, decat sa regreti ca nu ai incercat. Continue reading “Pasiv- activ- flexibil” →

EU, cel perfect…

Posted on November 29, 2011 by AutoEducare

“Iata misterul vietii. Niciodata sa nu te simti perfect, niciodata sa nu pretinzi că ai dreptate – sa nu te lasi prins niciodata in capcana asta. Si niciodata sa nu gandesti despre cineva ca greseste, pentru ca aceste doua lucruri merg mana-n mana – daca te simti corect, ii vei condamna intotdeauna pe altii si te vei gandi ca altcineva greseste. Accepta oamenii asa cum sunt. Ei sunt asa cum sunt, cine esti tu sa decizi daca au dreptate sau daca gresesc?”-Osho

Fiecare suntem un model de perfectiune…pentru noi insine! De aici izvoraste multa suferinta cand ceilalti pur si simplu nu vor sa ne recunoasca valoarea si valorile. Nu detinem noi oare adevarul suprem in ceea ce priveste gusturile, deciziile, alegerile si stilul de viata? Cine nu e ca noi, e impotriva noastra.
La nivelul nostru de constiinta, nimeni nu detine adevarul suprem. Premiza aceasta ne scuteste de multe indoieli si dezamagiri. Cine nu este ca mine, adica toti ceilalti oameni, are tot atat drept sa fie asa cum este, ca si mine.
Plecand de la premisa aceasta, se pot schimba vieti. Inchipuie-ti cum ar fi sa accepti ca si ceilalti au tot atata nevoie sa circule cu masina ca si tine, deci nu te mai superi din cauza traficului, cineva are 10.000 de afaturi cu care te bombardeaza – probabil functioneaza dupa modelul “eu detin adevarul, ceilalti trebuie sa ma asculte!”- poti sa asculti sau nu, in functie de cat de folositor ti se pare, alfel persoana respectiva este libera sa vorbeasca. Sunt multe alte exemple in care sistemele de valori ale oamenilor se ciocnesc, pentru ca oameni suntem, si totusi atat de diferiti. Continue reading “EU, cel perfect…” →

Recunostinta din noi

Posted on November 25, 2011November 25, 2011 by AutoEducare

Se apropie sfarsitul anului, se trag linii si ne reevaluam potentialul. Reflectam asupra a ceea ce am reusit si trasam directii pentru viitor. Si totusi, cu un ochi privind in urma si cu altul inainte, cat timp petrecem apreciind ceea ce avem deja? Este minunat sa evaluezi si sa planifici, insa aprecierea prezentului este cea care ofera o liniste si un calm care schimba in bine perspectivele. Recunostinta aprinde o stralucire aparte in ochi, dar si in inima. Si Balzac spune ca “recunostinta este memoria inimii”.

Recunostinta inseamna “multumesc”, atunci cand te uiti in ochii celuilalt.

Recunostinta inseamna partea plina a paharului.

Recunostinta pentru ce este acum micsoreaza regretul de a pierde ceva (nu iti dai seamna de ceea ce ai decat atunci cand il pierzi).

Recunostinta inseamna manifestare, nu presupunerea ca celalalt ghiceste ca esti recunoscator.

Recunostinta pentru acum este piatra de temelie pentru viitor.

gaini Recunostinta este o ancora cu efect imediat pentru crearea starii de bine. Numeste trei lucruri sau fiinte pentru care este recunoscator si vei simti diferenta de stare.

Brother David Steindl Rast, antropolog, psiholog si calugar benedictin, vorbeste despre cei trei pasi de manifestare a recunostintei:

opreste-te

Continue reading →

Comunicare eficienta

Posted on November 24, 2011 by AutoEducare

“Cuvintele i-au fost date omului pentru a ascunde ce gandeste”. Probabil o exagerare, dar cu un sambure de adevar, adesea.
Atunci cand oamenii vorbesc, comunica, o fac cu speranta de a fi auziti, intelesi. Ceea ce ei comunica este de fapt doar partea de suprafata a ceea ce exista de fapt in spatele acelor cuvinte, idei, credinte, motivatii interioare. Cateodata lucrurile, ideile nu sunt cristalizate la transmitator, de aceea ii este greu sa le transmita si sa fie inteles. Alteori exista bariere in a se dezvalui pe sine, sunt retineri care ii impiedica sa se arate sa cum sunt ei de fapt, fie din rusine, fie din dorinta de a nu parea desueti, fie pentru a pastra un mister.

Atunci cand comunica, oamenii lasa sa se vada doar o parte din ei, uneori esentiala pentru cine sunt ei de fapt si cum se vad ei in raport cu subiectul despre care vorbesc, uneori derutanta. Ne recunoastem si noi aici? Ne-am auzit vreodata vorbind? Daca nu ne-am cunoaste asa bine, am intelege oare exact ce am vrut sa spunem?
Deja cel care asculta este in dificultate, dar nu pentru mult timp. Pentru ca avem cu totii un sistem de referinta, si intotdeauna raportam realitatea la el, inclusiv comunicarile cu cei din jur. Asta inseamna ca adesea citim printre randuri si dam vorbelor celorlalti intelesul pe care il vrem noi, care ne convine.
Aici apar erorile de comunicare, scurtcircuite care creaza confuzii si neintelegeri. Ne grabim sa tragem concluzii fara a avea suficiente date.
Hai sa-i dam celui care vorbeste o sansa sa fie inteles mai bine, chiar sa se exprime mai bine, mai clar, pentru a fi siguri ca primim mesajul care se dorea transmis. Cum? Continue reading “Comunicare eficienta” →

De la critic la motivator

Posted on November 22, 2011 by AutoEducare

Multe dialoguri se poarta in mintea noastra. Multe voci se nasc, unele mai dulci, altele mai amenintatoare. Zic ei ca este ok sa auzi voci in mintea ta, atata vreme cat nu apare vreun Alexandru cel Mare, Napoleon sau Morgan Freeman (desi are o voce…). Serios vorbind, purtam dialoguri interioare cu totii, unele ne ridica, altele ne lovesc (ca si banii).
Este inevitabil sa nu apara si criticul. Acea voce “carcotasa” care comenteaza mereu despre cum lucrurile ar fi putut iesi mai bine, cum ai fi putut actiona sau reactiona altfel.
Dialog intre tine si critic:

Ai fi putut fi mai bun.

Nu numai ca nu ai fost bun, ai esuat lamentabil, si un copil de trei ani s-ar fi descurcat mai bine

Ti-am spus eu ca aseara ar fi trebuit sa mai citesti ceva si apoi sa te culci devreme

Da, si unul mare.Ca intodeauna de altfel. Tie mereu ti se intampla astfel.

Cine este in spatele vocii? Suntem in stare sa o identificam mereu? Ne foloseste oare?
Fiecare raspunde pentru el.
Cine? Nici mama, nici tata, evident. Nimeni anume. Doar ego-ul nostru, cel care doreste succesul mai mult ca orice. Succesul este minunat, dar in situatii de criza, de esec “criticul” pune gaz pe foc. Daca isi face aparitia cu replici de genul celor de mai sus, o telecomanda imaginara ar fi foarte utila, mai ales daca are buton de “mute”. Si fiind o telecomanda imaginara, o avem cu totii, deci o putem folosi cu incredere pentru “rezultate vizibile imediat”, si anume claritate, obiectivitate in evaluarea situatiei, odata cu disparitia criticului ingrijorat. Daca insa, din varii motive, butonul nu functioneaza, atunci am putea sa-l ascultam pur si simplu, necontrazicandu-l, neincurajandu-l, criticul se va plictisi si va tacea. Neincurajand dialogul, lasandu-l sa vorbeasca singur… Continue reading “De la critic la motivator” →

Ciclul birou- pat

Posted on November 10, 2011 by AutoEducare

Reclama la care titlul va duce cu gandul nu este o exagerare si, din pacate, multi stiu asta pe propria piele. Este o confuzie oare a vietii cu serviciul? Un studiu spunea ca pierderea serviciului doare mai mult decat pierderea unei relatii (nu a unui om), adica ne echilibram mai greu dupa o concediere decat dupa ce ne-am despartit de un partener sau sot/sotie. Si asta pentru ca lumea materiala a devenit mai importanta decat sentimentele. Pentru ca ele nu tin de foame, aud pe cineva spunand. Dar sa nu vorbim despre cazul extrem in care nu sunt implinite nevoile de baza ale omului. Sa vorbim despre situatia in care jobul ocupa 90% din timp, 90% din atentia unui om, 90% din gandurile lui sunt in directia serviciului. Cand justificarea pentru orice alt aspect din viata neglijat este ca nu am timp, am serviciu.

Acolo unde iti este atentia, este si energia. Atunci cand ne culcam cu gandul la serviciu, ne sculam cu gandul la ce avem de facut acolo, este foarte putin probabil sa ne mai pese de multe alte lucruri. Atunci cand ii dedici toata atentia si energia ta, nu mai simti atractie pentru lucruri diferite de el, esti in stare sa dai tot pentru ca lucrurile sa mearga asa cum planuiesti, nu mai vorbim de situatiile in care colegii nu sunt la fel ca tine si te dezamagesc neinvestind acelasi timp si energie sau cand ai un esec sau cand munca nu iti este apreciata. Cu cat ai investit mai mult, cu atat mai mare dezamagirea.
Fiecare isi priveste serviciul asa cum stie, conform credintelor lui, rutinii lui deja formate, conform cerintelor sefului.
Dar din experienta, stim cu totii ca perioadele foarte incarcate la serviciu, in care toata energia se consuma acolo, sunt cele mai grele. Daca insa alegem sa facem asta ca stil de viata….principiul cauza-efect functioneaza. Oamenii pe care ii neglijezi, cu care nu ai rabdare sa vorbesti sau sa-i asculti, sa-i ajuti sau sa-i privesti pur si simplu vor suferi si acest lucru va lucra impotriva ta.
Nu suntem fiinte unilaterale, avem cu totii constiinta, suntem interconectati energetic. Un om stresat, mereu preocupat are o influenta proasta asupra celor din jur. La nivel inconstient cu totii citim limbajul trupului celuilalt si primim mesajul pe care ni-l trimite.
Importanta, atentia si dedicatia fiecaruia fata de job sunt lucruri pe care si le stabileste fiecare mai mult sau mai putin in cunostinta de cauza. Cei din afara care incearca sa-i influenteze duc o munca zadarnica pentru ca fiecare este responsabil cu viata lui si ia deciziile in functie de ceea ce stie. Continue reading “Ciclul birou- pat” →

Astazi, cu incredere

Posted on November 9, 2011 by AutoEducare

Ieri, la meteo, Busu a spus ca azi este ultima zi frumoasa inainte de frig. Nu este ultima zi din viata cu soare si caldura, insa cand m-am trezit dimineata aveam in minte sa ma bucur de azi, sa ii cuprind tot ce e frumos. Asa ca azi mi-am propus sa apreciez tot ce este frumos, nu numai soarele de pe cer. Asta nu inseamna ca nu voi vedea si nu vor fi si alte lucruri, altfel decat mi-as dori eu sa fie. Viata este imprevizibila, cum spuneam, si orice este posibil. Dar eu sunt intotdeauna cel care hotaraste unde isi focuseaza atentia.

Voi alege sa vad partea plina a paharului, lumina, mesajele pozitive? Asta mi-am propus sa fac! “Carpe diem”, adica traieste fiecare zi ca si cum ar fi ultima.

Voi trai centrata si in prezent. Ceea ce va doresc si voua. Am putea cu totii sa alegem sa vedem si lucrurile pe care pana acum le luam ca atare, cum ar fi sanatatea, familia, iubirea celor din jur. Doar cand le pierdem ne dam seama cat de importante sunt. Si acesta nu este un truc, o modalitate ieftina de a consola pe cineva “nu te supara ca ai pierdut nu stiu ce obiect, gandeste-te ca ai sanatate, familie, iubire”. Daca le ai, esti un mare norocos si ai putea foarte bine sa iti multumesti, tie si universului (lui Dumnezeu, daca crezi in el) pentru aceste bucurii. Acestea sunt parte din adevaratele valori, si iti dai seama de asta pentru ca ti se umple inima cand te gandesti la ele.

Bineinteles, sunt si lucruri materiale care iti aduc bucurie: casa, masina, pozitie sociala, insa ele sunt valori relative (oricand apare o masina mai buna, care te face sa ti-o doresti si sa fii nemultumit de ceea ce ai deja sau sa te simti inferior fata de cei care au deja noul model, si tot asa). Daca poti privi lucrurile materiale cu o anumita detasare, ca fiind create cu scopul de a te ajuta, nu de a te pune in incurcatura si de a te tenta ca putin sa te faca sa vrei mai mult, atunci poti fi multumit. Atunci ai linistea de a te bucura de ceea ce ai, in loc sa suferi din cauza a ce nu ai. Tu ai alegerea de a privi bogatia si nu lipsa, pentru ca nu lipsa doare ci atentia acordata ei. Continue reading “Astazi, cu incredere” →

Tot mai sus!

Posted on October 30, 2011November 2, 2011 by AutoEducare

Cum au spus-o multi inaintea mea, singura constanta este schimbarea. Iar schimbarile spre “tot mai sus, cat de sus pot eu sa sar” sunt cele pe care le privim zambind cu incredere, care ne confera un anumit confort. Am avut control, mai mult sau mai putin constient asupra toturor deciziilor luate, insa unele dintre ele chiar s-au dovedit a fi o evolutie in viata noastra. Deci, se poate!
Cu totii tindem spre “mai sus”, indiferent ce inseamna aceasta pentru fiecare. Trecutul ne conditioneaza, si acolo am tras poate multe concluzii limitative la care e bine sa cugetam (eu nu am noroc, n-am niciodata suficienti bani, prieteni buni, toti ma inseala si multe altele).

Hai sa-i vedem si partile bune, ca acum suntem intr-un loc mai bun (si fizic, dar mai ales mental) decat acum 10 ani.
Hai sa avem incredere ca suntem foarte aproape de cel mai bun “eu” care am putea sa fim.
Hai sa stergem cu un zambet de compasiune cele mai mari greseli pe care le-am facut si sa ne iertam. Astfel, aruncam o povara din spinare, ne putem indrepta spatele si sa privim increzatori inainte. Tinta este “tot mai sus”.

Pe tot acest drum ai grija insa si de tine insuti, ai grija ca in tot de faci spre locul acela “tot mai sus”, ca in dialogul cu tine insuti sa fii multumit de tine, sa faci alegerile tale, nu cele pe care ti le impun altii, sa fii intotdeauna pregatit sa intinzi o mana celui care are nevoie. Satisfactia ta va fi mare, mai ales ca tot ceea ce oferi se intoarce catre tine, mai devreme sau mai tarziu, dar intotdeauna cand ai mai multa nevoie. Continue reading “Tot mai sus!” →

Reconstruirea de sine

Posted on October 18, 2011 by AutoEducare

Invatarea, din punctul de vedere al spiritualitatii este dezvatarea de tot ce v-au invatat altii, curajul si intelepciunea de a fi ceea ce esti, nu ce se asteapta toti sa fii. Curiozitatea de a-i asculta pe altii nu pentru a va confirma ceea ce stiti deja, ca sa intareasca ego-ul. Ascultati cu intentia de a descoperi ceva nou. A fi tu insuti nu inseamna a te rupe de ceilalti, ci a-ti descoperi toate fetele in interactiunile cu ceilalti. Inseamna a renunta la masca pe care o porti la serviciu, cand te intlanesti cu prietenii, cand esti intr-o discutie in care vrei sa faci o impresie buna, chiar daca esti departe de adevaratul “tu”. Inseamna sa ai curajul, si interesul, sa te uiti la tine, rotund sau colturos, asa cum esti pe alocuri si sa accepti ca esti cel mai bun “tu” care poate fi acum. Sunt multe lucruri false si multe adevarate. Tot ce tine de ego-ul tau, tot ce te face sa te simti deasupra celorlalti, mai bun si mai rotund decat ei, este fals. Si este fals pentru ca toate atributele si calitatile pe care ti le atribui, poate pe drept cuvant, sunt relative, sunt temporare, situatia materiala, onorurile academice, afacerea infloritoare, familia minunata, ceea ce conteaza pana la urma este cine esti tu, atunci cand tai de lista toate aceastea, cand recunosti ca tu esti gandurile si convingerile tale, iar in baza lor traiesti, actionezi, se croieste viata.

“Singurul lucru de care ai nevoie cel mai mult este disponibilitatea de a invata ceva nou. Sansele ca te vei trezi direct sunt direct proportionale cu cantitatea de adevar pe care o poti accepta, fara sa o iei la fuga. Cat de mult esti pregatit sa accepti? Cat de mult din tot ce iti este drag, esti gata sa distrugi, fara sa dai bir cu fugitii ? Cat de pregatit esti sa te gandesti la ceva necunoscut? Prima reactie este una de frica. Nu ca ne-ar fi frica de necunoscut. Nu-ti poate fi frica de ceva ce nu stii. Nimanui nu-i e frica de necunoscut. Cea de care iti este frica este pierderea cunoscutului”. Anthony Mello. Continue reading “Reconstruirea de sine” →

Frica

Posted on October 13, 2011November 2, 2011 by AutoEducare

Omul curajos este puternic, de el nu se prinde raul. Omul fricos este slab, el atrage raul. Fricile sunt multe, dar toate au acelasi scop, sa te invete sa fii curajos, prin comparatie. Vei vedea ca lucrurile facute din frica nu au consecinte bune, ca sentimentul de frica impiedica energia sa circule liber, te impiedica sa faci ceea ce ai vrea sa faci.
Frica este alungata de gandurile pozitive, cel care isi controleaza gandurile si le alege pe cele benefice, isi controleaza frica, nu ii permite sa creasca, pentru ca aceasta este tendinta ei, sa creasca, sa se instaleze mai adanc.
Frica trebuie eliberata, acceptata ca exista, si apoi eliberata. Sa ne mintim ca nu ne este frica nu face bine nimanui. Frica este un sentiment, insa isi are originea la nivel mental: ne-am creat o credinta, gresita, ea s-a instalat la nivel subconstient si asa ajungem nici sa nu gandim si sa ne fie frica deja. Modalitatea de a scapa de ea este sa ne monitorizam gandurile si sa scapam de cele care genereaza sentimente de frica. De orice fel ar fi ele. De exemplu, frica de necunoscut: o constientizam, ea exista, o analizam: gandul “mi-e teama de ce va fi” nu este unul productiv, este insotit de un sentiment neplacut, de o neliniste. Mintea este aliatul nostru, rationam si asa supravietuim, insa anumite ganduri ne sunt daunatoare, asta o observam cu totii. Hai sa alungam gandurile care pe care hotaram ca nu ne sunt de folos, iar “mi-e frica de ce se va intampla” nu ajuta indiferent din ce unghi privim si analizam. Si daca totusi apare acest gand, sau oricare altul care nu ne ajuta, il contracaram cu unul pozitiv, de exemplu “orice se va intampla, voi primi cu fruntea sus”. Pentru fiecare gand negativ sau de frica in cazul nostru, exista un gand care il poate contrabalansa. Daca apare sentimentul de frica asta nu inseamna ca trebuie sa si ramana. Continue reading “Frica” →

Osho: spiritualitate fara pret

Posted on October 12, 2011 by AutoEducare

In meditatie… ca in iubire

Fiinţa umană bajbaie în întuneric. Ea este asemenea unei case in care nu mai straluceste nici cea mai mica flacara, asemenea unei case pierdute in ceata. Ceva s-a stins din interiorul ei. Cu toate acestea, focul se poate aprinde din nou din cenusa.

Ca o corabie aflata in deriva, omul si-a uitat destinatia, nu mai stie ce sa faca. Totusi, cunoasterea – acum moarta – poate fi reinviata din nou in sufletul sau. Nu trebuie sa ne lasam coplesiti de disperare. Cu cat noaptea este mai profunda, cu atat zorii sunt mai aproape.

Iata de ce va adresez o chemare. Treziţi-va, va rog. De ce nu indrazniti sa recunoasteti ca viata voastra este sumbra, obscura plictisitoare? Ea nu are nici o savoare, si ea nu poate fi altfel. Orice bucurie este interzisa unei inimi tulburate, nelinistite.

In primul rand: traiti in prezent. Rezistaţi obiceiului de a va gandi la trecut sau la viitor. In cazul in care cedaţi, unica traire care este importanta se va risipi si va trece fara sa va fi adus nimic. Trecutul nu exista, el este doar un efect al memoriei voastre. Viitorul este la fel de inconsistent, el este doar imaginatie. Numai prezentul este real, viu. Adevarul nu poate fi cunoscut decât în clipa. Ca urmare, in timpul zilelor care vor urma, nu vă complaceti nici in amintiri, nici în proiectii. Admiteti odata pentru totdeauna ca trecutul si viitorul sunt simple iluzii. Nimic nu este adevarat in afara de clipa pe care sunteti pe cale sa o cunoasteti. Traiti-o in mod complet, fara nici o retinere. Continue reading “Osho: spiritualitate fara pret” →

Femeia fugara

Posted on October 10, 2011October 28, 2011 by AutoEducare

Femeia este o fugara din nastere, pentru ca intotdeauna fuge dupa un vis, dupa un ideal propriu al vietii desprins dintr-un basm. Ea fuge de realitate, daca este sa o supunem unei analize fine fata de barbat, ea este o fiinta fragila, emotionala, in cautarea frumosului si a perfectului. Tocmai cautarea perfectiunii face din femeie o fugara. Stabilindu-si standarde inalte ea tinde spre mai mult. Totusi, nu de putine ori femeia se va multumi cu mai putin decat ceea ce a stabilit ea in visele sale din copilarie. Contrar femeii fugare, aceest tip de femeie crede ca face un targ, un pact cu viata bucurandu-se ca a negociat relatia perfecta la un moment al vietii in care nu putea spera la mai mult. Acum este in rand cu lumea, femeie maritata, angajata intr-o casnicie ce ii va aduce statutul perfect in randul gospodinelor si al mamicilor cu un sens in viata.

Ce se intampla totusi cu femeia fugara? Femeia incapabila sa ajunga la un pact? Ea este femeia dezamagita, odinioara fetita uitata intr-un colt de parintii ei prea ocupati de certuri casnice si despartiri. Copiii martori (chiar si tacuti) ai unei casnicii nereusite suporta traumele acestei suferinte chiar si in viata adulta. Daca un barbat fugar se adapteaza la viata, pentru ca barbatul oricum este un “vanator” innascut, gata oricand sa caute urmatoarea prada, fugind de o responsabilitate prea mare , femeia sufera in tacere. Mai tarziu, la maturitate ea va scoate la vedere o atitudine dominatoare, distanta, aproape ironica. Este femeia care poate prea mult,stie prea mult, iubeste prea mult, dar “aparent” nu primeste acelasi lucru inapoi. Se victimizeaza, se apara, construieste scenarii, dedublandu-se si denaturand realitatea. Ea isi reconstruieste de fapt durerea suferita in copilarie, construind acelasi decor si scenarii pe care le-a perceput ea mai de mult la parintii sai. Este ea o sclava a emotiilor trecutului? A durerii reprimate, uitate, si totusi retraite pana la frustrare?
Continue reading “Femeia fugara” →

Osho despre sex si bani

Posted on September 28, 2011November 24, 2011 by AutoEducare

De-a lungul timpului sexul si banii au fost considerate lucruri impure, imorale, iar cei ce aveau prea multi bani au fost considerati pacatosi, deopotriva cu cei cu o natura foarte…sexuala. Dar care este explicatia? Exista o legatura intre sex si bani? Sunt ei chiar atat de imorali? Iata explicatiile lui Osho:

“Banii inseamna putere, iar puterea poate cumpara orice. Asa ca, normal, nu gresesti cand spui ca exista o legatura stransa intre bani si sex.

Mai trebuie sa intelegi inca un lucru. Persoana care reprima sexul devine mai orientata spre bani, deoarece banii vor substitui sexul. Banii vor deveni iubirea sa. Priveste un om avar, un obsedat dupa bani: fii atent cum atinge o bancnota de o suta de rupii – parca si-ar mangaia iubita. Observa cum priveste aurul, stralucirea pe care o are in ochi. Banii au devenit iubirea sa, zeita sa (…)

Sexul poate deveni furie daca este reprimat. Sexul poate fi canalizat in orice directie: el poate deveni ambitie, cautarea puterii, a banilor, a faimei, respectabilitatii, sfinteniei, etc.
Oamenii alearga dupa bani in speranta ca astfel vor avea mai mult sex. Banii le ofera libertatea de a alege.
Persoana a carei sexualitate a devenit un fenomen transformat este eliberata de bani, de ambitie, de dorinta de a fi faimoasa. Toate acestea dispar instantaneu din viata sa. In clipa in care energia incepe sa se ridice, energia devine iubire, meditatie, rugaciune si toate manifestarile inferioare dispar. (…) Continue reading “Osho despre sex si bani” →